Ca în fiecare primăvară, reiau postarea despre plantele din flora spontană - este foarte important să înțeleagă cât mai multă lume, că aceste plante trebuie să constituie principala componentă a alimentației noastre, fără ele nu vom reuși să ne redobândim sănătatea deplină. În plantele sălbatice se află toată puterea naturii, ele sunt cu adevărat un DAR DUMNEZEIESC, pe care este mare păcat să nu-l primim așa cum se cuvine.
Cu ani în urmă, plantele din flora spontană erau foarte cunoscute şi apreciate de toate popoarele pămȃntului ca alimente şi medicamente foarte valoroase. În ziua de azi sunt numite „buruieni“, cei mai mulţi dintre oameni nu le mai cunosc absolut deloc (chiar şi în România!!!), sunt urâte şi combătute prin toate mijloacele posibile, dorindu-li-se dispariţia.
Într-adevăr, o pajişte naturală nu arată aşa de ordonată şi de îngrijită ca un gazon englezesc (eu urăsc "noile" case din România: monştri de beton, cu grădini care constau dintr-un gazon anost, stropit cu kg bune de chimicale, câteva statui de prost gust şi eventual o fântână arteziană sau o piscină....)! Dar pe de altă parte, un astfel de gazon este pentru milioanele de vieţuitoare, al căror mediu de viaţă îl reprezintă câmpiile şi pajiştile, doar un peisaj selenar, în care acestea pur şi simplu nu mai pot supravieţui.
Iar din punctul de vedere al sănătăţii fiinţei umane, aspectele referitoare la importanţa integrării plantelor din flora spontană în alimentaţia zilnică cad din ce în ce mai tare în uitare! Pe site-ul asociaţiei terapeuţilor alternativi din Germania se poate citi: “Prin cultivarea intensivă a terenurilor agricole, prin utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice şi prin încrucişările nenumărate suferite de planetele de cultură de-a lungul timpului, s-a ajuns la sensibilizarea lor foarte puternică. Fără ajutorul omului, aceste plante nu mai sunt capabile să supravieţuiască şi să se perpetueze! În consecinţă este foarte logic, că nu ne putem aştepta la o sănătate de fier de la nişte plante aşa de slăbite şi bolnave. Plantele din flora spontană însă, trebuie să se descurce în natură singure, nu este nimeni care să le plivească, să le ude, să le îngrijească sau să le asigure hrana necesară, corespunzătoare speciei respective. Şi probabil că acesta este motivul pentru care plantele din flora spontană au un conţinut mult mai mare de vitamine, minerale şi alte substanţe vitale faţă de plantele de cultură.”
Pentru exemplificare, urmează un tabel care conţine valorile principaliilor nutrienţi pentru câteva plante din flora spontană şi pentru anumite plante de cultură (observați cu mare atenție diferențele enorme!):
100g plante
conţin
|
Vit.A
µg
|
ß-Ca-
rotin
µg
|
B1
µg
|
B2
µg
|
C
mg
|
E
mg
|
K
mg
|
P
mg
|
Mg
mg
|
Ca
mg
|
Fe
mg
|
Pr.
g
|
H.
g
|
G.
g
|
Broccoli
|
143
|
864
|
90
|
170
|
115
|
0,62
|
373
|
82
|
24
|
105
|
1,30
|
3,30
|
2,51
|
0,20
|
Urzica
|
400
|
2400
|
200
|
150
|
175
|
0,80
|
400
|
120
|
40
|
200
|
3,14
|
5,50
|
4,80
|
0,70
|
Gulie
|
33
|
200
|
48
|
46
|
64
|
0,40
|
380
|
50
|
43
|
68
|
0,90
|
2,00
|
3,70
|
0,10
|
Creson
|
692
|
4150
|
90
|
170
|
51
|
1,00
|
276
|
64
|
34
|
180
|
3,14
|
1,60
|
2,03
|
0,30
|
Salata verde
|
240
|
1437
|
62
|
80
|
13
|
0,60
|
224
|
33
|
11
|
37
|
1,00
|
1,25
|
1,06
|
0,22
|
Păpădie
|
1317
|
7900
|
190
|
170
|
30
|
2,50
|
440
|
70
|
36
|
158
|
3,10
|
2,60
|
9,13
|
0,62
|
Cartof
|
1
|
5
|
110
|
47
|
17
|
0,05
|
411
|
50
|
20
|
6
|
0,40
|
2,04
|
14,81
|
0,11
|
Loboda
|
600
|
3600
|
90
|
160
|
35
|
1,50
|
400
|
35
|
65
|
100
|
2,70
|
2,20
|
3,00
|
0,30
|
Morcov
|
1574
|
7794
|
69
|
53
|
7
|
0,46
|
290
|
35
|
18
|
41
|
2,10
|
0,98
|
4,80
|
0,20
|
Catină
|
250
|
1500
|
30
|
210
|
450
|
0,50
|
133
|
9
|
30
|
42
|
0,44
|
1,40
|
5,20
|
7,10
|
Spanac
|
781
|
4687
|
110
|
230
|
52
|
1,37
|
633
|
55
|
58
|
126
|
4,10
|
2,52
|
0,55
|
0,30
|
Măcris
|
833
|
5000
|
65
|
160
|
47
|
1,90
|
362
|
71
|
41
|
54
|
8,50
|
2,30
|
2,00
|
0,40
|
Varza albă
|
12
|
72
|
40
|
30
|
46
|
1,70
|
208
|
28
|
23
|
46
|
0,50
|
1,37
|
4,16
|
0,20
|
Sursa: Reteaua germana de informare si consiliere nutritionala
A,B1,B2,C,E=vitamine, Ka=Potasiu,P=Fosfor, Mg=Magneziu,Ca=Calciu,Fe=Fier;Pr=proteine, H.=glucide,G=lipide
Aceste date vorbesc de la sine, este clar că trecem în fiecare zi pe lângă nişte alimente deosebit de valoroase, fără a le da nici o atenţie!
Alimentele fabricate industrial sunt prelucrate prin tot felul de metode şi procedee fizice şi chimice, scăzându-li-se astfel drastic valoarea nutritivă, devenind de fapt prin toate aceste manipulari chiar foarte dăunatoare sănătăţii!
Plantele din flora spontană au apărut cu mult înaintea oamenilor şi a animalelor si ne-au demonstrat mereu ca sunt practic imposibil de nimicit, reuşind să se perpetueze, fără probleme, pe o perioadă atât de îndelungată de timp.
Şi tocmai în zilele noastre, când oamenii sunt aşa de nemulţumiţi, de bolnavi şi de sărăciţi, de ce să căutăm mereu în depărtare tot felul de medicamente exotice miraculoase, în loc să ne recâştigăm pe gratis sănătatea în natura înconjurătoare, cu ajutorul acestor plante extraordinare, aflate la îndemâna oricui?
Mai jos, câteva din fotografiile făcute de mine în vara 2011 la Viscri, pajiști atât de bogate și de frumoase ca în România, nu am văzut nici măcar în Alpi.....
In fata mesei intinse, putini mai stiu insa acest lucru.... |
AICI
sunt adunate toate postarile despre plantele din flora spontana pe care
le-am scris pana acum, din pacate nu atat de multe cum as fi vrut.....
Acum este plin sezon pentru plantele din flora spontana, va rog mult pe toti, sa va inarmati cu carti de specialitate si pagini descarcate de pe Internet, sa va luati copilasii de manute si sa iesiti la padure. Chiar daca nu va incumetati sa mancati ceva (este de fapt foarte greu sa te otravesti, plantele otravitoare au un gust foarte neplacut si cele mai multe dau reactii violente imediate, cum ar fi: senzatia de arsura in gura, de amortire, de intepare, etc.) - mai ales cu copiii trebuie insa si putina precautie - incercati insa macar sa invatati sa recunoasteti plantele, incercati totusi sa redobanditi cunostintele pe care stramosii nostri ni le-au lasat noua si pe care noi le-am dat uitarii si le-am neglijat, desi suntem de fapt datori sa le dam mai departe copiilor nostri.
Acum este plin sezon pentru plantele din flora spontana, va rog mult pe toti, sa va inarmati cu carti de specialitate si pagini descarcate de pe Internet, sa va luati copilasii de manute si sa iesiti la padure. Chiar daca nu va incumetati sa mancati ceva (este de fapt foarte greu sa te otravesti, plantele otravitoare au un gust foarte neplacut si cele mai multe dau reactii violente imediate, cum ar fi: senzatia de arsura in gura, de amortire, de intepare, etc.) - mai ales cu copiii trebuie insa si putina precautie - incercati insa macar sa invatati sa recunoasteti plantele, incercati totusi sa redobanditi cunostintele pe care stramosii nostri ni le-au lasat noua si pe care noi le-am dat uitarii si le-am neglijat, desi suntem de fapt datori sa le dam mai departe copiilor nostri.
Ar mai fi acum plin sezon si pentru Piciorul caprei (Aegopodium
podagraria) care acum arata ca in fotografiile de mai jos, frunzele au
un gust usor picant (aminteste de gustul frunzelor de telina) - mai
multe fotografii pe net daca cautati pe "cele mai nedorite 10 plante de
gradina" (!!!):
Leurda (Allium ursinum), despre care eu nu am scris pana acum
considerand ca nu este necesar, si despre care am constatat ieri, cu
foarte multa suprindere si tristete, ca a inceput sa fie uitata si in
Romania - au scris pe FB o multime de oameni (si nu numai tineri), ca nu
au mancat pana de curand niciodata leurda (pentru mine de-a dreptul de
neimaginat):
Leurda (in stanga jos), usturoita (la mijloc), iedera (sus) si barba lui Aron (in dreapta sus), o planta otravitoare cu care leurda poate fi confundata de catre incepatori, de aceea mirositi fiecare frunza si atunci nu veti mai putea avea niciun dubiu (dar sa nu mancati pana nu ati terminat de cules, caci daca mancati o frunze de leurda, nu mai simtiti mirosul de usturoi atat de bine!!) |
Leurda in floare in gradina mea alaturi de macrisul iepurelui, roinita, fragi, primule, oregano si patrunjel |
Florile sunt superbe, iar de la leurda se mananca absolut tot: radacina, frunzele, tijele, florile, semintele! |