Timpul fermecat - 21 decembrie 2018

Am in continuare aceeasi mare pasiune pentru bilanturile de viata: ale mele in primul rand, dar si ale altor oameni. Exista un potential energetic enorm in povestea oricarei vieti, pe care  am invatat, din ce in ce mai des, sa il vad si sa il implementez in propria viata. De aceea, incerc sa nu ratez prea des ocaziile de a observa, de a rememora, de a reflecta, de a analiza obiectiv (marea invatatura: renuntarea la judecata!), de a intelege si de a accepta.  

 

In ultimii ani, bilanturile mele se incheie de cele mai multe ori pozitiv, tot mai des in domeniul comparativ de superioritate, cu multe difuziuni in superlativul relativ si cu o tendinta clara si sigura catre superlativul absolut. In ciuda faptului (sau ar trebui mai bine sa spun: tocmai pentru), ca viata mea NU mai este deloc linistita si asezata, asa cum mi-as fi dorit eu de fapt. Viata ma trage in continuare tot mai mult in iuresul ei de nestavilit, care imi distruge toate planurile, si desi la inceput m-am impotrivit tare, incerc (invat, invat, invat!) sa ma las cu incredere purtata de val. Mi-a placut mereu mult exemplul colacului de salvare: unui om, care a cazut in apa si nu stie sa inoate, i se arunca un colac de salvare. Cu cat se agita mai tare, face valuri mai mari si cu atat se indeparteaza mai tare colacul de el. Cu cat sta mai linistit, cu atat poate veni colacul mai aproape de el, astfel incat sa-l poata prinde si sa se salveze. Alta lectie mare la care se lucreaza pana la ultima suflare.....

 

Si iar a venit decembrie, timpul fermecat, vremea zilelor scurte si reci, pline de taine si de liniste. Fiecare dintre noi poate hotara pentru el insusi, daca se hotaraste sa fie deprimat, infricosat sau descurajat sau daca prefera sa profite din plin de puterea transformatoare si purificatoare a acestor timpuri. De asemenea, tot fiecare in parte va hotara daca lucreaza iar peste program, pentru a castiga niste bani in plus, cu care sa le cumpara copiilor, cine stie ce "minuni" tehnologice de ultima ora sau alte lucruri inutile de fapt, sau daca alege sa petreaca timpul acesta extrem de valoros si de scurt alaturi de copii, daruindu-le in locul cadourilor frumos ambalate, mai degraba valori stravechi, fara forma materiala, dar imuabile in timp si spatiu.

De aceea, daca doriti sa celebrati timpul fermecat al solstitiului de iarna din acest an, intr-un loc cu o energie cu totul speciala, va recomand din toata inima Sarbatoarea Jul de la ferma Demeter (cea mai inalta treapta a agriculturii ecologice/organice/biologice) Riegenhof  (Riegenhof 4, 74535 Maihardt, Germania - aici descrierea exacta a traseului: http://www.demeterhof.info/index.php?id=36). 

Desi citisem multe despre aceasta sarbatoare, de-abia anul trecut am luat si eu, pentru prima data, parte la ea. A fost pentru mine de fapt o intoarcere la radacinile stramosesti, pentru ca solstitiul de iarna marca nu numai pentru popoarele nordice, ci si pentru strabunii nostri geto-daci, un moment foarte important al anului, ce era sarbatorit cu foc, cantece, dans si multe alte ritualuri religioase. Caci in noaptea cea mai lunga a anului se naste noul Soare... Este un moment foarte potrivit pentru a ne  purifica, pentru a ne reCULEGE, pentru a renunta la toate "vechiturile" si "greutatile", care nu ne mai sunt de folos si care pot fi atat de bine aruncate in focul mare, pentru a indrazni sa o pornim, intr-un fel sau altul, iar de la inceput.

Programul incepe la ora 16 cu o plimbarea meditativa cu Sabine Rücker prin padure (adulti5€, copii 2,50€). Anul trecut a plouat cu galeata, fapt care dupa mine insa doar a sporit efectul, pe drept cuvant, magic al plimbarii - padurea are in orice anotimp un farmec aparte si o putere caracteristica speciala. Iar faptul ca ploaia s-a oprit exact atunci cand a avut loc astronomic solstitiul, m-a fermecat cu totul.... 

De la ora   18, are loc masa de seara (Doris Braun, proprietara fermei, este si o bucatareasa deosebit de talentata, care foloseste in primul rand produsele proprii si regionale) si un concert al formatiei ARoMa2, care lasa sa sune instrumente muzicale din intreaga lume. 

Iar de la ora 19, se aprinde marele foc. Anul trecut nu s-a dansat si nu s-a sarit, asa cum se face traditional, peste foc, sper insa, ca anul acesta se vor gasi suficienti oameni interesati sa o faca.

Si pentru ca am vrut toata vara sa ofer o plimbare in gradina de plante medicinale a fermei, la care lucrez din aceasta primavara, alaturi de o echipa exceptionala, dar pana acum nu am reusit sa o si fac, voi organiza, de la ora 14,  excursia "Plantele salbatice pe timpul  iernii" (25€ adulti/gratuit pentru copiii sub 12 ani - inclusiv o bautura, o gustare si un fel principal raw vegan cu plante din flora spontana). Inscrierile se fac pe mail: heilberatung@gmail.com. 

Deoarece cei mai multi gandesc in mod fals, ca iarna "nu se gaseste nimic", imi face o deosebita placere sa demonstrez contrariul. Daca pe 21 decembrie 2018 va fi zapada, va fi ceva mai dificil, dar tot vom mai gasi ceva, caci Mama Natura nu ne lasa in niciun anotimp sa murim de foame.....

Inchei iar cu cateva fotografii personale, facute pe 7 decembrie 2018, si care ilustreaza cel mai bine abundenta naturii:

 

Papadie, luminita noptii, urzici, patlagina, verbina, nuci.

Rotunjoara

"Lan" de urzici

Noile urzicute sunt deja aparute

Racovina

O "recolta" bogata

Usturoita

 

In sfarsit fara dureri - Angie Holzschuh si metoda "Regenerarea totala a coloanei vertebrale"

Parca nu-mi vine sa cred, ca deja a trecut un an de cand am reinceput sa scriu despre medici si terapeuti, care au pus adevarate pietre de temelii in  medicina naturala! Mare pacat ca nu am reusit sa scriu atat de mult pe cat as fi vrut, caci sunt informatii absolut vitale, care trebuie date neaparat mai departe! Dar timpul tot a refuzat intregul an sa colaboreze cu mine, iar eu inca nu am gasit calea, cum as putea sa-l conving sa o faca - desi m-am straduit tare mult. In special in ultimul an, mi s-au deschis in fata atatea usi si am primit atatea posibilitati exceptionale de a aprofunda lucrurile deja stiute si de a invata atat de multe lucruri noi, incat nu m-am indurat cumva, sa ma mai si opresc, macar din cand in cand, pentru a mai si darui ceva din desagii plini ochi cu comorile nepretuite gasite de mine - imi pare tare, tare rau si-mi cer (iar trebuie sa o fac!!) iertare. Si acum deschid desagii.....

Astazi revin cu o poveste deosebit de importanta, caci Angie Holzschuh nu este numai un terapeut, care a creat o metoda terapeutica eficienta si care urmareste doar sa-ti vanda o forma de terapie cu care sa te lege de ea, in nenumarate sedinte costisitoare de terapie. Nu, Angie este unul dintre acei (din pacate putini) terapeuti, care tine mortis sa te invete, cum sa-ti regasesti si sa-ti pastrezi sanatatatea. Singur-singurel, FARA ajutorul ei. Adica nu iti da numai un peste, ca sa nu mori de foame pe moment, ci te si invata sa pescuiesti, ca sa nu mai stii, pentru restul zilelor pe care le mai ai de trait, ce inseamna foamea - in cazul acesta, ca sa nu mai stii ce inseamna durerea fizica si ca sa inveti cum sa scapi de dureri in cazuri de urgenta.

Pe Angie Holzschuh am cunoscut-o cu o jumatate de an in urma la un potluck raw food. Ne-am plimbat intr-o zi frumoasa de primavara timpurie cu o grupa  de aprox. 20 de persoane prin padure si candva in timpul acestei plimbari am ajuns intamplator langa Angie, care mi-a spus ca este terapeut alternativ si ca este foarte interesata de invatatura lui Franz Konz. S-a bucurat tare cand am inceput sa-i arat plantele comestibile, ce se gaseau la marginea drumului, avea o sete de cunoastere, care ma bucura tare mult si ma face mereu sa "infloresc". Am revenit la casa Judithei, organizatoarea intalnirii (care are la randul ei radacinile in Romania!) si ne-am "prabusit" pur si simplu cu totii pe bufetul raw vegan de-a derptul incredibil. 

Intamplarea a facut sa stau la masa iar taman langa Angie. Candva am intrebat-o ce face exact si atunci a inceput sa povesteasca mai pe larg despre metoda ei terapeutica: Regenerarea totala a coloanei vertebrale. In acel moment mi-au picat o mie de fise, caci auzisem si citisem multe despre metoda ei - si simultan s-a aprins si in mine o dorinta de cunoastere de nestavilit, caci intuitiv stiam, ca este vorba despre ceva desosebit de important. Si de mare pret. Am convins-o pe Angie sa ne faca o mica demonstratie, asa ca a adus din masina instrumentul de baza al terapiei ei: Lingura de lemn.  Ne adunasem in jurul ei, iar Angie ne-a luat la rand si ne-a arata exact cum lucreaza si a inceput sa ne spuna povesteasca multe despre ea si despre metoda ei inovativa. 

Photo Angie Holzschuh https://shop.endlich-schmerzfrei.net/produkt/holzloffel/

Angie Holzschuh a facut sport de performanta, a participat la Cupa Mondiala de Windsurfing si a ocupat in 2006 locul 3 (iar din 2005 este terapeut oficial in cadrul Wind- and Kitesurf-Worldcup). Dar intr-un anumit fel, soarta a fortat-o sa ia la o mare rascruce a vietii ei pe o cu totul alta cale. Caci suferinta si boala grea au facut-o sa caute solutii pentru ea insasi, atunci cand medicina alopata isi epuizase complet resursele si posibilitatile, iar cazul ei fusese declarat incurabil. Si automat intratabil. 

Angie a realizat ca ii mai ramasesera doua posibilitati: ori sa accepte diagnosticul medicilor si sa duca pana la sfarsitul zilelor ei o viata chinuita, mana-n mana cu durerea, ori sa gaseasca singura o solutie alternativa. Angie s-a hotarat pentru a doua posibilitate si a inceput sa caute cu infrigurare un terapeut si o metoda, care sa o scape de durerile infernale si care sa-i readuca sanatatea pierduta. 

A fost in tratament la multi medici naturalisti si terapeuti alternativi si  a incercat multe metode si remedii. Unele au ajutat-o, unele nu i-au folosit deloc. Singura metoda care a ajutat-o cu adevarat, pe o durata mai lunga de timp, a fost metoda Dorn, o metoda  de tratament pentru coloana vertebrala creata de Dieter Dorn (un taran simplu din Allgäu - Germania, fara cunostinte anatomice sau studii medicale, care a creat metoda cu 40 de ani in urma, tot ca urmare a propriei imbolnaviri), combinata cu masajul lui Rudolf Breuss (cel care a creat si cura anti-cancer Breuss). Metoda Dorn-Breuss este foarte simpla, ieftina si extrem de eficienta - medicii alopati si asigurarile de sanatate se chinuie si astazi sa-i accepte si sa-i recunoasca eficacitatea, demonstrata insa practic de sute de mii de bolnavi, care au gasit in ea alinare si vindecare (in termeni simplificati, prin metoda Dorn se pun vertebrele din nou in ordine). Dezavantajul este ca dupa un anumit timp trebuie repetata si nu te poti trata singur (daca nu esti contorsonist). Si exact aici a incercat (si a reusit) Angie Holzschuh sa imbunatateasca metoda cu ajutorul lingurii de lemn si a celorlate instrumente inventate de ea si de tatal ei, Rainer Holzschuh (un inginer cu inventivitatea si creativitatea specifica marilor ingineri germani). Ei au creat si dezvoltat in decursul ultimilor 15 ani o serie de produse de sanatate foarte eficiente, intre altele si magnetii terapeutici, care au efect fantastic in tratarea urmarilor si efectelor negative ale accidentarilor, ranirilor, operatiilor samd. De jumatate de an, au devenit la randul lor, alaturi de remediile homeopatice, remediile florale ale  Dr. Bach si de bitterul suedez al Mariei Treben, o componenta de neinlocuit a trusei mele de prim ajutor (care calatoreste cu mine oricunde as merge in lume aceasta minunat de frumoasa), caci m-au ajutat deja foarte mult - desi este relativ scurt timpul de cand ii folosesc - sa alin durerea multor oameni dragi mie (inclusiv copii).

Cam aceasta ar fi povestea pe scurt, adevarat poveste, care o sa va ajute cu adevarat pe fieare in parte, o puteti afla numai pe cont propriu, documentandu-va mai departe. Asa cum v-am recomandat dintotdeauna: Cercetati, cautati, cititi, experimentati, puneti intrebari, fiti insistenti, nu va lasati dusi de nas, ganditi-va logic, folositi-va bunul-simt si treceti totul, dar absolut totul, prin ciurul propriului discernamant: SAPERE AUDE  (Indrazneste sa stii! Indrazneste sa gandesti!). Nu doresc sa "misionez", nu doresc sa va conving, nu astept de la nimeni  sa ma creada pe cuvant! Chiar va rog sa nu ma credeti! Cititi cat mai multe carti, vizionati filme, cititi toate parerile, si pro si contra, care va cad in mana, dupa care retrageti-va in liniste in adancul sufletului vostru, ganditi-va bine, apeland la logica si la bun-simt, ascultati glasul inimii voastre si veti descoperi cu siguranta, care este pentru voi adevarul. 

Din fericire Angie vorbeste fluent mai multe limbi, asa ca veti gasi toate informatiile referitoare la metoda ei,  si in limba engleza AICI, si in limba spaniola AICI (ca sa intelegeti cum functioneaza metoda, mergeti pe link-uri si urmatiti filmele de pe site-ul ei). 
Mai jos un trailer:



Angie Holzschuh organizeaza la acest sfarsit de saptamana, pe 11.11.2018 in Heilbronn un congres de sanatate, la care voi participa si eu:
http://bewusst.tv/gesundheitsmeeting-in-heilbronn/?fbclid=IwAR1j7PATL2rm6-RaNiSwNCestjidAmTeHDlI2H3EOhKDNXaYL6qY7X_98w8

Iar pe 24 si 25.11.2018 puteti lua parte la evenimentul in cadrul caruia Angie si echipa ei de specialisti predau metoda (inclusiv tratament pentru fiecare participant). 

 https://www.endlich-schmerzfrei.net/seminare

Ce trebuie sa mai mentionez neaparat in incheiere:  metoda este dureroasa. Acest lucru m-a speriat si m-a facut pe mine sa aman multe saptamani tratamentul. Pana intr-o buna zi, cand mi-am dat seama ca eu am facut toata viata tot posibilul pentru a evita durerea. Mi-am concentrat pur si simplu absolut toata energia pe orice metoda, care ma ajuta sa evit durerea si suferinta (iar aceste metode sunt in general 100% nesanatoase!). In ziua aceea se petrecuse o schimbare cu si in mine si dintr-o data am gasit puterea de a-mi lau inima in dinti. Acum simteam ca am curajul de a ma pune constient in fata  durerii. Cu spatele drept si privind-o direct in fata. Nu ma mai controla durearea pe mine, ci eu pe ea. Nu mai imi era frica de ea, nu ma mai teroriza si o puteam acum accepta in totalitate, ca ceea ce si este: o parte importanta a vietii mele. Ii puteam da voie sa existe - dupa 50 de ani de viata! Ce eliberare fantastica -  cumva neverosimil.... 

Nu am regretat o clipa. Cand am iesit de la tratament, simteam ca parca as putea sa zbor, parca eram la fel de libera si de usoara precum pasarile cerului.

Va doresc multa sanatate si sa va fie cu folos!

Miez de vara

Parca ieri scriam despre solstitiul de iarna si cand colo - eu tot ma minunez neincrezatoare - deja am ajuns la miezul verii.... 21 iunie, ziua solstitiului de vara, ziua cand nu mai exista nici ieri, nici maine. Exista doar AZI. ACUM. AICI. ASA. Este ziua cand elementele naturii isi unesc puterile si curata si innoiesc totul, de la cer pan´ la pamant si-napoi. Dar daca profitam sau nu de puterea acestor zile, decidem desigur, ca de obcei, numai noi insine.

Toate punctele cruciale ale anului au o energie deosebita, caci se deschid atunci si portile cerului si ale pamantului. Pe vremurile cand oamenii mai stiau ca sunt doar o particica a unui mare tot, cand mai erau permanent constienti de faptul ca nu stapanesc nimic si pe nimeni, ca nu poseda nimic nicaieri, ca nu controleaza nimic niciodata, ei isi puteau reinnoi fara niciun efort puterile in aceste zile, trecand astfel cu usurinta si mare bucurie peste vremea de la o sarbatoare la alta sarbatoare. In timpurile moderne, cei mai multi au uitat lucurile acestea, caci prea tare si-au slabit legatura si cu Tatal in Ceruri si cu Mama Pamant. Dar cine vrea cu adevarat, poate oricand reinnoda firul.....

Incepand de astazi, peste Sanziene si pana la luna plina, se aduna flori si ierburi, se impletesc coronite de sanziene, rotunjoara si pelinarita, se fac bai in ape naturale (lacuri, paruri, rauri, oceane si mari - decat deloc, chiar si o baltoca poate fi o optiune...), se sta tolanit in iarba, cu ochii in cer si gandurile-n inima, se respira cat mai adanc aerul imbibat de miresmele imbatatoare ale florilor si copacilor in floare (in Germania, tocmai au inflorit teii si cretusca - o nebunie de parfumuri.....), se fac focuri mari si se trece intr-un fel sau altul prin foc, este oricum o ocazie exceptionala pentru a arunca pe foc toate poverile, care ne fac sa batem pasul pe loc.  Se canta, se danseaza, se rade, se povesteste, se petrece si se sarbatoreste. Si se iubeste TOTUL......

Riegenhof, Mainhardt, 21 decembrie 2017

 

Deschideti larg usa sufletului si poftiti Viata sa paseasca inauntru. Intampinati-o cu bucurie si cuvinte bune. Cantati impreuna doina ei de dor si leganati-va usor in ritmul cantecului ei duios. Poftiti-o la masa si oferiti-i cel mai bun loc si cele mai gustoase roade. Faceti-i un culcus atat de frumos, incat sa nu mai vrea sa plece niciodata de la voi. Ascultati ce spune, luati aminte, straduiti-va sa pricepeti cat mai bine si gravati cat mai mult pe tabla mintii. Primiti-i darul de oaspete, asa cum se cuvine....

Pentru cei care locuiesc in jurul orasului Heilbronn: La Riegenhof in Mainhardt, se face de la ora 18 focul de solstitiu de vara, mai multe informatii AICI.

Rotunjoara

Cred in continuare, ca  important nu este sa dobandim capacitatea de a recunoaste sute de plante, stiind pe de rost, de exemplu, denumirea latina si/sau modul de utilizare, ci sa invatam sa cunoastem cu adevarat  plantele care fac parte, intr-un fel sau altul, din viata noastra.  Si in acest caz este valabila una dintre axiomele de baza ale vietii: mai mult nu este neaparat mai bine..... Calitate, nu cantitate!!!

Am fost invatati sa privim plantele ca pe niste obiecte neinsufletite, care ne stau la dispozitie, dupa buna noastra voie, atunci cand ne trebuie noua. Acest lucru este dupa parerea mea o mare greseala. Si un abuz grav. Si tocmai de aceea, nu trebuie sa ne mai miram, ca abordate in acest mod, plantele nu au efectul scontat si nu ne ajuta. 

Eu sunt absolut convinsa ca si plantele au un nu numai un trup, ci si un suflet si o personalitate, sunt fiinte vii, ca mine si ca tine. Ele ne vindeca nu doar pentru ca detin o anumita combinatie de substante active, ci mai ales pentru ca intra in rezonanta cu spiritul noastru. Efectul vindecator nu se manifesta in primul rand in planul fizic, ci in cel spiritual. Sigur ca este bine sa cunoastem si "datele tehnice" ale plantelor, dar nu este nici pe departe suficient. Mie mi-au trebuit peste 10 ani ca sa inteleg acest lucru si-mi mai ramane acum numai sa sper, ca nu o sa fiti convinsi ca  am luat-o razna. Asa ca imi voi lua ajutor din lumea plantelor.

 ROTUNJOARA 

(Glechoma hederacea)

Una dintre plantele care demonstreaza   poate cel mai bine toate aceste aspecte este rotunjoara (Glechoma hederacea). 

 Daca o sa va dati silinta sa o cunoasteti, o veti intalni peste tot, in orice anotimp. Doar zapada reuseste sa o ascunda pentru scurt timp. Rotunjoara este nepretentioasa, silitoare, modesta, sta cu drag in randul al doilea, caci nu-i sta in fire sa se scoata-n fata cu orice pret. Se intinde pe pamant si poate dezvolta noi radacini din orice nod, atingand astfel adesea si o lungime de peste 1m. Si de aceea ne ajuta si pe noi sa revenim cu picioarele pe pamant, sa ne impamantenim, sa pastram legatura cu Mama Pamant.

Rotunjoara are un efect detoxifiant foarte puternic, ceaiul de rotunjoara a fost folosit pe parcursul a multor sute de ani de catre oamenii care lucrau cu plumb. Exista experti care sustin, ca rotunjoara ajuta mult  la eliminarea metalelor grele in general. Este una dintre cele mai vechi plante medicinale, are un efect antiseptic, astringent si expectorant. Este folosita la tratarea infectiilor virale (un rol important il are in infectiile cailor respiratorii si urinare), proceselor purulente, reumatismului samd.

Pentru ca are puterea planetei Venus, vindeca bolile venerice. Iar cu puterea planetei Mercur, deschide splina, alungand melancolia (eng. spleen - Nomen est omen!)  si tristetea. Sucul proaspat este folosit la tratarea tinitusului. Si se pare ca are si un efect afrodiziac, atat pentru femei, cat si pentru barbati......

Furnicile o ajuta sa se inmulteasca, caci ii cara cu mare drag semintele. Albinele, bondarii, fluturii si alte insecte zburatoare ii iubesc florile. Iar omului i-a servit dintotdeauna, pe toate planurile.

Rotunjoara este o planta comestibila cu un gust deosebit, predominant, de aceea se foloseste in salate, supe sau mancaruri numai in cantitati mici. Fiind foarte aromata, parfumeaza orice ceai, dandu-i o nota aparte, foarte placuta.

Salata de varza murata cu frunze si flori de rotunjoara si papadie - retete AICI si  AICI.

In timpurile de altadata, berea se facea cu rotunjoara (are rolul de a limpezi berea), pana cand calugarii catolici au inlocuit-o cu hameiul. 

In credinta germana, rotunjoara deschide cel de-al treilea ochi, ne limpezeste mintea, ne ajuta chiar sa devenim clarvazatori. Este una dintre cele noua plante, pe care le folosesc catolicii in mod traditional pentru supa verde din Joia Mare. Iar pe 30 aprilie se sarbatoreste Walpurgisnacht, noaptea ielelor si a vrajitoarelor - si cine poarta o coronita de rotunjoara, va fi ferit de rele si va putea vedea mai clar, si ceea ce se afla in spatele lucrurilor evidente.... 

Vechii germani erau convinsi ca rotunjoara apara casa si locuitorii ei de trasnet - si chiar daca este numai folclor, buchetele de rotunjoara atarnate in casa dau aerului un miros foarte placut si linistitor.

Anul acesta am facut si eu ulei de rotunjoara (ca o adevarata vrajitoare, de Walpurgis, inainte de luna plina!): se macereaza  planta maruntita intr-un ulei presat la rece, de buna calitate. Dupa doua saptamani se strecoara, se pune in sticle si se pastreaza la loc rece, usact si intunecos. Se foloseste la tratarea ranilor purulente, pentru alinarea durerilor, la masaj (si pentru masajul energetic, clarifica si vindeca durerile si ranile sufletesti).

Si cel mai bine, ca sa fim siguri-siguri ca totul va fi bine, se impletesc in coronita purtata in noaptea de Sanziene, noaptea solstitiului de vara, alaturi de sanziene si crengute de rotunjoara.... 

Despre rotunjoara se poate scrie si o carte intreaga. Si tot nu se va putea spune ca nu am uitat nimic. Exact ca pentru orice alta planta. Cu 5 ani in urma, am inceput sa rescriu cartea despre plantele din flora spontana, editia din 2012 a fost de fapt mai mult o brosura. Cumva am batut insa pasul pe loc. De la inceputul acestui an, am primit insa un nou impuls de a finaliza aceasta carte: lucrez intre timp intr-o gradina de plante medicinale si am iar parte de niste profesori exceptionali (am eu ca de obicei un noroc fantastic!). Aceasta postare este unul dintre capitolele noii carti, care va cuprinde noi plante, noi puncte de vedere (pana acum nu m-am preocupat de aspectele medicinale ale plantelor) si noi retete. As avea insa nevoie de ajutor, caci imi lipseste editura. Daca cineva ar sti ajutor, as fi foarte recunoscatoare. Va multumesc si va doresc toate cele bune!

Gradina de plante medicinale la inceputul primaverii.

Un fel de intalnire de familie - Congresul "Alt werden - gesund bleiben", mai 2018 in Taunusstein

Tocmai m-am intors de la congresul "Imbatranim - ramanem sanatosi". Willi, Monika, Prof. Leitzmann, Dr. Probst, Prof. Gerke, Manfred Bruer, Stephan Engelhardt -  daca adunam varsta fiecaruia, avem la un loc inteleciunea catorva sute bune de ani (peste 500!!).....

A fost desigur nemaipomenit de frumos, dar un astfel de eveniment este totusi si tare solicitant, nu numai in planul fizic, ci si psihic, sufletesc si spiritual. Se daruieste mult de tot, darurile vin concomitent din toate partile, iar primitul nu este deloc atat de usor precum pare.......

S-au ascultat discursuri cu sufletul la gura, s-a discutat, s-a comentat, s-a ras, s-a mancat raw food, s-au cules plante din flora spontana, s-au jucat hore romanesti si alte  dansuri traditionale (din Grecia, Polonia si Italia), s-a cantat, s-a dansat, s-au pus intrebari si s-a raspuns la intrebari, s-a vizita paradisul lui Willi samd. Anul acesta a fost deosebit, pentru ca evenimentul nu a mai avut loc ca pana acum intr-o mare sala publica, ci acasa la Manfred Bruer, de aceea a fost cumva totul foarte intim si plin de pace - parca am fi fost o mare familie. Sau mai degraba un clan.

Mai jos, unul dintre punctele culminante ale congresului, cel putin pentru mine, dansul Monikai Bürk-Finkbeiner (simtiti energia fantastica pe care ne-o daruieste?):

Dragoste de primavara - Leurda

Leurda este una dintre plantele mele preferate si raman parca in fiecare an cu sentimentul ca iar nu am reusit cumva sa profit suficient de sezonul extrem de scurt (pentru gustul meu). Primavara, am zile multe, cand mananc numai leurda cu avocado si masline. Si ma simt de fiecare data satula, multumita si fericita. Iar zilele in care am o activitate ce nu este compatibila cu leurda (din cauza mirosului - noua ne vine greu sa credem, dar de exemplu in Germania, mancatul usturoiului nu este nici pe departe asa de raspandit ca in Romania si multi oameni, care nu au mancat usturoi in copilarie, nu pot suporta deloc mirosul! - si soacra mea, a mancat usturoi pentru prima data la 50 de ani!), cand sunt obligata sa-mi limitez consumul de leurda la cina, ma intristeaza, caci simt ca ratez ceva important......

Leurda este atat de buna, de folositoare si de frumoasa, incat a devenit si una dintre plantele jefuite pur si simplu de om in ultimii ani, de cand multi "isteti" au descoperit ca se pot face bani seriosi cu ea.  Este folosita in o multime de preparate culinare si farmaceutice, in special in produsele de detox. Caci are intr-adevar o putere de curatire a organismului iesita din comun. Si distrugerea continua masiva a mediului (oamenirea tot nu reuseste sa inceteze sa "taie" mai departe craca pe care sta!) duce la reducerea"stocului" natural de leurda (in multe locuri acest proces este din pcate deja destul de avansat). Dar leurda este o planta mult prea puternica ca sa se lase ingenunchiata de om, asa ca  ne incanta si mai departe nu numai ochii (cat de minunat arata acum padurea, cand leurda inverzeste si infloreste) si burtile, ci si mintile si sufletele. 

Dupa parerea mea, efectul cel mai mare il are leurda culeasa cu propria mana, in liniste si smerenie, cu grija, respect si multa iubire. Numai in aceasta leurda gasim toata puterea pusa de Dumnezeu - un preparat produs industrial, conservat, impachetat, plimbat prin toata lumea, tinut in lumina artificiala a lampilor cu neon, in caldura si aer inchis pe rafturile magazinelor samd. nu va reusi NICIODATA sa se ridice la acest nivel! Nu va mai lasati pacaliti de sloganurile comerciale si vanzatorii bine instruiti in nenumarate cursuri de marketing. VIATA tot nu se poate cumpara......  Iar NATURA NU poate fi egalata sau depasita!! Punct. Mai multe nici ca mai sunt de spus.

Cu siguranta ca cea mai repetata fraza de pe acest blog ramane in continuare aceasta: "Ca în fiecare primăvară, reiau postarea despre plantele din flora spontană - este foarte important să înțeleagă  cât mai multă lume, că aceste plante trebuie să constituie principala componentă a alimentației noastre, fără ele nu vom reuși să ne redobândim sănătatea deplină. În plantele sălbatice se află toată puterea naturii, ele sunt cu adevărat un DAR DUMNEZEIESC,  pe care este mare păcat să nu-l primim așa cum se cuvine.  Cu ani în urmă, plantele din flora spontană erau foarte cunoscute şi apreciate de toate popoarele pămȃntului ca alimente şi medicamente foarte valoroase.

Plantele din flora spontană au apărut cu mult înaintea oamenilor şi a animalelor si ne-au demonstrat mereu ca sunt practic imposibil de nimicit, reuşind să se perpetueze, fără probleme, pe o perioadă atât de îndelungată de timp.

Şi tocmai în zilele noastre, când oamenii sunt aşa de nemulţumiţi, de bolnavi şi de sărăciţi, de ce să căutăm mereu în depărtare tot felul de medicamente exotice miraculoase, în loc să ne recâştigăm pe gratis sănătatea în natura înconjurătoare, cu ajutorul acestor plante extraordinare, aflate la îndemâna oricui?" 

Trec acum iar la bucatarie, unde cica mi-ar fi locul (a comentat odata un domn nemultumit cu propria viata). Reteta de pesto de leurda este in continuare sus de tot pe lista mancarurilor mele preferate, dar leurda poate fi pusa in orice salata, in orice supa (cel mai bine la sfarsit, impreuna cu patrunjelul) si de fapt in orice alta mancare. 

In ultimele zile, am mancat cu o pofta nebuna o salta de rosii (aduse direct din Sicilia), cu ardei iute, leurda, ceapa verde sau arpagic verde, seminte de floare soarelui, seminte de in si alge. Va garantez ca fiecare ingredient reprezinta o adevarata binecuvantare pentru organismul uman slabit de iarna lunga si grea. Haideti sa ne bucuram din plin, cu multa recunostinta, de primavara tarzie.....

Salata de leurda cu rosii

Ingrediente: rosii, ardei iute, ceapa verde/arpagic verde, seminte de floarea sorelui si de in, alge macinate sau sub forma de fulgi (eu prefer Wakamé sau Kombu). Putin ulei de in proaspat presat la rece (eu cumpar aici direct de la un taran, sticlele au etichetele cu data presarii scrisa de mana....), zeama de lamaie, sare si piper dupa gust.

Mod de preparere: se taie rosiile, ardeii, ceapa, leurda. Eu pun adesea si frunze de patrunjel, mi se pare ca acesta salata are un aer de Tabbouleh. Se macina semintele de floarea soarelui si in. Se amesteca totul si se mananca cu pofta si voie buna! 

 PS Tot nu reusesc sa ma adun si sa incep iar sa scriu pe blog in mod regulat. Si as avea atat de multe de povestit..... Viata mea este mai departe plina de lucruri bune si frumoase, dar si de ceva griji si lucruri mai putin dorite - asa cum este orice viata. Momentan merg iar la "scoala" (iubesc sa fiu studentul etern) si sunt inconjurata de atatia oameni exceptionali, incat timpul alocat lumii virtuale se reduce parca pe zi ce trece.....Incerc sa recuperez, sa raspund tuturor dragilor care mi-au scris, dar pur si simplu nu reusesc. Va cer iertare si sper sa ma bucur de intelegerea voastra! 
Cu tot dragul,
Mimi