Astazi am putin timp de scris, caci am
doi instalatori aici care tocmai demoleaza baia, iar dupa ce pleaca ei, va
trebui sa vad cum ma voi descurca cu potopul care ramane din urma lor si nu voi mai avea timp de altceva in afara de curatenie (din pacate nu vor termina astazi si vor reveni!!!). Asa
ca profit de timpul acesta "liber" pentru a da un anunt important mai departe: si anul acesta, va avea loc in Germania congresul "Alt werden - gesund bleiben" . Bineinteles ca si eu voi participa, prea bine m-am simtit, prea multe am invatat si prea tare mi-a placut anul trecut! Iar daca aveti chef si posibilitatea sa va faceti drum, ca sa vedeti o multime de oameni faini, va astept si eu cu mare drag (anul trecut au participat trei persoane din Romania, m-am bucurat foarte mult sa le cunosc!). Din pacate, anul acesta nu vom mai avea stand, dar sunt si eu in echipa de organizatori si voi fi, intr-un fel sau altul, omniprezenta.
Congresul "Imbatranim - ramanem sanatosi",
Bad Camberg, Germania - mai 2016
Vineri/sambata/duminica 6/7/8 mai 2016, va avea loc in localitatea Bad Camberg (Germania) congresul "Imbatranim - ramanem sanatosi". Organizatorul congresului, Manfred Bruer este preocupat de foarte multi ani de procesul imbatranirii, a scris o carte foarte faina pe aceasta tema si a adunat o experienta vasta, demna de impartasit.
Sursa foto: Manfred Bruer |
Chiar
si deja bine-cunoscutul bunic fumator, bautor de rachiu, mare iubitor
de fripturi si produse lactate, care a trait peste 90 de ani si a murit
in liniste, perfect sanatos in propriul pat, nu face de fapt decat sa
confirme corectitudinea teoriilor medicinei holistice. Caci BUNICUL
(intr-un fel, bunicul nostru, al tuturor), a trait cu totul altfel decat
traim noi astazi, in cu totul alt mediu de viata. El a mai baut inca
apa curata si vie de izvor, a respirat aer curat si pur, a trait in
armonie cu natura inconjuratoare, in pace cu sine insusi si cu ceilalti
oameni, a muncit cu drag in bataia soarelui, a vantului si a ploii.
Carnea pe care a mancat-o provenea de la animalele crescute in propria
batatura, hranite cu hrana corespunzatoare speciei lor. Laptele si
produsele lactate erau consumate in cea mai mare parte in stare cruda.
Vinul baut era facut fara niciun fel de chimicale de el insusi, din
strugurii adunatii din butasul de langa casa, de cele mai multe ori
insirat de-al lungul pridvorului. Bunicul nici nu a cunoscut cuvantul
stress si nici s-a lasat presat de timp. In afara de cateva nunti si
botezuri pe an, nu a facut din noapte zi. Cat despre vaccinuri,
medicamente, operatii si alte lucruri similare nici nu mai este cazul sa
vorbesc (mai mult despre nevasta bunicului, bunica noastra colectiva,
la Cristela Georgescu).
Desigur
ca medicina alopata ofera o explicatie mult mai comoda si mai usor de
acceptat. Caci daca pornim de la ideea ca in primul rand genele sunt
hotaratoare pentru starea noastra de sanatate si pentru durata vietii
noastre (desi astazi nici macar teoria aceasta nu mai sta in picioare -
multi cercetatori si oameni de stiinta, cum ar fi de exemplu Bruce
Lipton, demonstreaza clar ca genele pot fi modificate, in primul rand de
propriile ganduri!!), atunci ne putem incrucisa linistiti mainile pe
piept si putem motai si vegeta mai departe in fata televizorului. Sau
acceptam solutia si mai simpla si ne dam pe mainile chirurgilor: sa ne
aranjeze ei din punct de vedere estetic, astfel incat macar fizic sa nu
ne mai aratam varsta. Definitiv, eu nu scriu pentru acesti oameni,
carora le doresc din inima multa sanatate, ci pentru oamenii care sunt
hotarati sa-si reia responsabilitatea pentru sanatatea lor in propriile
maini.
Manfred Bruer a adunat de-a lungul si de-a latul lumii nenumarate date despre longevivi. A cautat informatii cat mai variate si mai complexe si a reusit sa condenseze munca multor medici si oameni de stiinta. Pe coperta cartii sale, este trecut si omul caruia ii este dedicat un intrag capitol al cartii: Wilhelm Fiebiger (nascut in 1917), care desi a trait cel de-al doilea razboi mondial direct pe front, ca soldat, dupa o copilarie dificila, marcata de lipsuri, boala si suferinta, a reusit sa descopere "secretul" tineretii fara batarnete. Nu, domnul Fiebiger nici nu ia vreun medicament, nici nu cunoaste vreun leac minune, nici nu si-a operat ridurile. Solutia sa este cu totul alta: duce doar o viata simpla si modesta, in deplina armonie cu natura. Motto-ul vietii sale: "Eu sunt in Dumnezeu si Dumnezeu este in mine". Pe langa hrana vegana, in cea mai mare parte cruda, pace sufleteasca si procupari mentale, domnul Fiebiger este convins si de importanta miscarii: in afara de munca fizica in gradina sa, practica si programul "5Tibetani" si sta de 3 ori pe zi in cap - o demonstratie live poate fi vazuta in aceasta emisiune. In cadrul congresului, este organizata si o vizita in gradina domnului Fiebiger - pe 3000 m² si-a creat propriul paradis: cu pomii fructiferi (el reuseste sa cultive chiar si smochini, desi clima germana nu le este deloc favorabila), legumele si toate plantele din flora spontana care ii sunt necesare pentru hrana sa zilnica. Anul acesta, Wilhelm va vorbi la congres despre dragoste.......
Programul congresului este foarte bun, i-as mai aminti pe scurt numai pe profesorul Leitzmann (un corifeu al alimentatiei vegane/vegetariene - a fost ani de zile conducatorul Institutului pentru Nutritie din cadrul Universitatii Justus-Liebig Gieße, este continuatorul lucrarii prof. Kollath) si pe Elke Neu, proprietara unei pensiuni in care este oferita bolnavilor numai hrana vie, si care va prezenta chiar cativa fosti bolnavi (toti suferinzi de boli grave!), vindecati numai cu ajutorul hranei vii.
Manfred Bruer a adunat de-a lungul si de-a latul lumii nenumarate date despre longevivi. A cautat informatii cat mai variate si mai complexe si a reusit sa condenseze munca multor medici si oameni de stiinta. Pe coperta cartii sale, este trecut si omul caruia ii este dedicat un intrag capitol al cartii: Wilhelm Fiebiger (nascut in 1917), care desi a trait cel de-al doilea razboi mondial direct pe front, ca soldat, dupa o copilarie dificila, marcata de lipsuri, boala si suferinta, a reusit sa descopere "secretul" tineretii fara batarnete. Nu, domnul Fiebiger nici nu ia vreun medicament, nici nu cunoaste vreun leac minune, nici nu si-a operat ridurile. Solutia sa este cu totul alta: duce doar o viata simpla si modesta, in deplina armonie cu natura. Motto-ul vietii sale: "Eu sunt in Dumnezeu si Dumnezeu este in mine". Pe langa hrana vegana, in cea mai mare parte cruda, pace sufleteasca si procupari mentale, domnul Fiebiger este convins si de importanta miscarii: in afara de munca fizica in gradina sa, practica si programul "5Tibetani" si sta de 3 ori pe zi in cap - o demonstratie live poate fi vazuta in aceasta emisiune. In cadrul congresului, este organizata si o vizita in gradina domnului Fiebiger - pe 3000 m² si-a creat propriul paradis: cu pomii fructiferi (el reuseste sa cultive chiar si smochini, desi clima germana nu le este deloc favorabila), legumele si toate plantele din flora spontana care ii sunt necesare pentru hrana sa zilnica. Anul acesta, Wilhelm va vorbi la congres despre dragoste.......
Programul congresului este foarte bun, i-as mai aminti pe scurt numai pe profesorul Leitzmann (un corifeu al alimentatiei vegane/vegetariene - a fost ani de zile conducatorul Institutului pentru Nutritie din cadrul Universitatii Justus-Liebig Gieße, este continuatorul lucrarii prof. Kollath) si pe Elke Neu, proprietara unei pensiuni in care este oferita bolnavilor numai hrana vie, si care va prezenta chiar cativa fosti bolnavi (toti suferinzi de boli grave!), vindecati numai cu ajutorul hranei vii.
Adevarul este dupa mine clar si indiscutabil: fiecare om hotaraste singur cum traieste, cum imbatraneste si cum moare. Fiecare isi cauta modele de viata si fiecare decide cui ii da crezare - nimic nu ii este impus nimanui!
Cu mare drag,
Mihaela
UPDATE: Pentru ca de anul trecut au intervenit ceva schimbari in infatisarea mea, o fotografie actuala de la aniversarea prietenei mele (ea a implinit 50 de ani, eu o urmez cu incredere: in un pic mai mult de un an si jumatate, ii calc pe urme!) - nu de alta, dar au trecut multi cunoscuti vechi pe langa mine si nu m-au recunoscut cu noua frizura.......
Eu sunt duduia din stanga, cu cea mai frumoasa si stralucitoare piatra la gat (cristal de munte) |