marți, 29 iunie 2010

CIUPERCI CU MAIONEZA VEGANA

Mama mea draga, pregatea aceasta reteta (pe care o invatase de la mama ei, care era un fel de maestra a veganismului - bunelu era preot si ei tineau cu strictete toate posturile, asa ca bunica care era foarte creativa si o bucatareasa biencuvantata, adunase o colectie enorma de retete de post, deci vegane) cu ciuperci din cutie sau cu ciuperci de la piata oparite (cum gasea in acele vremuri mai de restriste, in care cam batea vantul prin magazinele si pietele din Romania) si maioneza facuta cu ou. La noi acasa se manca cu foarte mare placere, era o piesa de rezistenta cand aveam musafiri. Reteta in varianta cruda,  mi-a fost  recomandata de Camelia, o  doamna cu o poveste de viata extraordinara, care a tinut regimul de hrana vie dupa Ernst Günther timp de 16 ani. Dar sa vi-o prezint mai intai pe Camelia si atelierul ei:
Pentru a putea urma marea ei pasiune pentru pictura, Camelia a mai facut la 48 de ani a doua facultate, dupa filologie,  a urmat facultatea de arte. Iar pentru ca arta cere sacrificii, cheltuielile fiind foarte mari, si-a mai luat pe langa slujba de profesor coordonator al cercului de pictura de la Palatul Copiilor  din Baia Mare si un job de vanzatoare la un magazin de confectii.  Multumesc draga Camelia, m-as bucura  tare mult sa ne cunoastem intr-o buna zi!
Si acum reteta, care este pur si simplu o nebunie!
Ingrediente:
-ciuperci crude;
-marar;
-usturoi (cel mai bine usturoi verde);
-maioneza vegana de mustar (se freaca o lingura de mustar cu ulei de masline si zeama de lamaie, se adauga  sare si piper dupa gust). Daca faceti click AICI,  gasiti o retete excelenta si rapida de maioneza raw vegan, inclusiv un video cum poate fi pregatit in doar cateva minute!
Pofta buna!

PS Cu ciupercile crude insa nu trebuie exagerat, se consuma rar (cel mai bine sunt suporttate ciupercile champignon)  si in cantitati moderate/mici!

duminică, 27 iunie 2010

PLANTELE DIN FLORA SPONTANA

Angi (www.sanatateangi.blogspot.com) a facut o lista excelenta cu plantele comestibile, incluzand si foarte multe plante din flora spontana, ceea ce ma face sa reiau si eu o postare mai veche, ce contine niste date exacte, care demonstreaza foarte clar superioritatea acestor plante salbatice, fata de plantele cultivate.
Eu imi fac smoothie-urile numai cu plante din flora spontana, proaspat culese din gradina sau de la padure, ce poate fi mai sanatos, mai ecologic si mai ieftin?

Plantele din flora spontana
Cu ani în urmă erau foarte cunoscute şi apreciate de toate popoarele pămȃntului ca alimente şi medicamente foarte valoroase. În ziua de azi sunt numite „buruieni“, cei mai mulţi dintre oameni nu le mai cunosc absolut deloc, sunt urâte şi combătute prin toate mijloacele posibile, dorindu-li-se dispariţia.
Într-adevar, o pajişte naturală nu arată aşa de ordonată şi de îngrijită ca un gazon englezesc! Dar pe de altă parte, un astfel de gazon este pentru milioanele de vieţuitoare, al căror mediu de viaţă îl reprezintă câmpiile şi pajiştile, doar un peisaj selenar în care acestea pur şi simplu nu mai pot supravieţui.
Iar din punctul de vedere al sănătăţii fiinţei umane, aspectele referitoare la importanţa integrării plantelor din flora spontana in alimentaţia zilnica cad din ce in ce mai tare în uitare! Pe site-ul asociaţiei terapeuţilor alternativi din Germania se poate citi: “Prin cultivarea intensivă a terenurilor agricole, prin utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice şi prin încrucişările nenumărate suferite de planetele de cultură de-a lungul timpului, s-a ajuns la sensibilizarea lor foarte puternică. Fără ajutorul omului, aceste plante nu mai sunt capabile să supravieţuiască şi să se perpetueze! În consecinţă este foarte logic, că nu ne putem aştepta la o sănătate de fier de la nişte plante aşa de slăbite şi bolnave. Plantele din flora spontană însă, trebuie să se descurce în natură singure, nu este nimeni care să le plivească, să le ude, să le îngrijească sau să le asigure hrana necesară, corespunzătoare speciei respective. Şi probabil că acesta este motivul pentru care plantele din flora spontană au un conţinut mult mai mare de vitamine, minerale şi alte substanţe vitale faţă de plantele de cultură.”
Pentru exemplificare, urmează un tabel care conţine valori ale principalelor substanţe vitale pentru câteva plante din flora spontană şi plante de cultură:

100g plante
conţin
Vit.A
µg
ß-Ca-
rotin
µg
B1
µg
B2
µg
C
mg
E
mg
K
mg
P
mg
Mg
mg
Ca
mg
Fe
mg
Pr.
g
H.
g
G.
g
Broccoli
143
864
90
170
115
0,62
373
82
24
105
1,30
3,30
2,51
0,20
Urzica
400
2400
200
150
175
0,80
400
120
40
200
3,14
5,50
4,80
0,70
Gulie
33
200
48
46
64
0,40
380
50
43
68
0,90
2,00
3,70
0,10
Creson
692
4150
90
170
51
1,00
276
64
34
180
3,14
1,60
2,03
0,30
Salata verde
240
1437
62
80
13
0,60
224
33
11
37
1,00
1,25
1,06
0,22
Păpădie
1317
7900
190
170
30
2,50
440
70
36
158
3,10
2,60
9,13
0,62
Cartof
1
5
110
47
17
0,05
411
50
20
6
0,40
2,04
14,81
0,11
Loboda
600
3600
90
160
35
1,50
400
35
65
100
2,70
2,20
3,00
0,30
Morcov
1574
7794
69
53
7
0,46
290
35
18
41
2,10
0,98
4,80
0,20
Catină
250
1500
30
210
450
0,50
133
9
30
42
0,44
1,40
5,20
7,10
Spanac
781
4687
110
230
52
1,37
633
55
58
126
4,10
2,52
0,55
0,30
Măcris
833
5000
65
160
47
1,90
362
71
41
54
8,50
2,30
2,00
0,40
Varza albă
12
72
40
30
46
1,70
208
28
23
46
0,50
1,37
4,16
0,20