Un capitol important al medicinei alternative

Dr.med. Maximilian Oskar Bircher-Benner (1867-1939)

Maximilian Bircher-Benner s-a născut la 22 august 1867 în localitatea Aarau din Elveţia. Din 1885 a studiat medicina la Viena, Dresda, Berlin şi Zürich unde îşi deschide la sfârşitul anului 1891, după terminarea studiului, un cabinet medical.

La vârsta de 28 de ani, dupa 4 ani de practicare a medicinii, se loveşte de un caz, care îi dezvăluie pentru prima dată, importanţa unei diete în tratarea bolilor: în cazul unei paciente de 30 de ani, bolnavă grav de stomac şi de constipaţie spastică, dăduseră eşec toate tratamentele convenţionale încercate de-a lungul a peste 2 luni de zile, starea pacientei înrăutăţindu-se cu fiecare zi.

În disperare de cauză, nemaiştiind ce ar mai putea face, doctorul Bircher-Benner urmează totuşi, în ciuda convingerilor sale, sfatul unui prieten, student la medicină şi vegetarian înflăcărat şi prescrie pacientei un regim pe bază de fructe crude, salate, pâine integrală şi legume, o parte crude, o parte fierte. Spre surprinderea sa totală pacienta se însănătoşi complet în câteva săptămâni. Acest lucru îl determină pe dr. Bircher-Benner să-şi puna întrebarea, dacă hrana netratată termic ar avea un alt efect ca hrana gătită. Dr. Bircher-Benner nota în acea perioada: "Vegetarianul a învins medicul. Viaţa a contestat ştiinţa. Nici una din realităţile ştiinţifice cunoscute mie la momentul actual (1895) nu putea explica efectul uluitor obţinut!". Din acel moment, el începe să experimenteze diete alimentare cu sine însuşi , cu membrii familiei sale şi cu pacienţii săi, devenind din ce în ce mai convins că hrana crudă conţine un principiu eficace real, ce trebuie neaparat descoperit şi cercetat. Dr. Bircher-Benner descoperise în sfârşit cu acestă formă de terapie, calea de a vindeca, pe care o căutase încă din timpul studiului medicinii, anume vindecarea prin întărirea forţelor vitale ale organismului, în locul practicii generale de combatere a bolilor cu medicamente şi operaţii.

Datorită succeselor foarte bune obţinute cu tratamentul dietetic, se hotărăşte în 1897 să infiinţeze o clinică particulară, care la început avea numai 28 de paturi, pentru a putea controla alimentaţia pacienţilor săi şi pentru a putea cerceta mai bine efectele dietei în procesul de vindecare. În clinica sa, în afara dietei alimentare, tratamentul său mai cuprindea şi mişcarea în aer liber, gimnastica, băile de aer şi de soare şi hidroterapia.

Impresionat de vindecările obţinute, chiar şi în cazul unor boli foarte grave, dr. Bircher-Benner începu să dezvolte o teorie despre alimentaţia corectă a fiinţei umane.

Din păcate, în ciuda succeselor incontestabile obţinute în vindecarea a sute de bolnavi, dr. Bircher-Benner nu primi numai laudele şi recunoaşterea aşteptată, ci şi foarte multă critică, în special din partea colegilor de breaslă. La sfâşitul anului 1900 primi ocazia să-şi prezinte teoria în cadrul adunării generale a "Societăţii Medicale din Zürich". Publicul, format în mare parte din medici, îi reproşă lipsa dovezilor ştiinţifice. Internistul Hermann Eichhorst spuse de la tribuna adunării: "Doctorul Bircher a părăsit graniţele ştiinţei!". 27 de ani mai târziu însă, tot în cadrul adunării generale a aceleaşi societăţi medicale, doctorul Schweizer va remarca în referatul său: “Teoria Bircher este în principiu corectă".

Dr. Bircher-Benner a tratat în clinica sa de-a lungul unei perioade de peste 40 de ani, peste 10.000 de bolnavi cu ajutorul dietei sale bazate pe alimentaţia cu hrană netratată termic. El constatase de-a lungul anilor, că procesul de vindecare apărea cu atât mai repede şi era cu atât mai puternic, cu cât partea de hrană crudă consumată era mai mare. De aceea recomanda în cazurile grave o dietă care conţinea numai alimente netratate termic, pe o durată de mai multe săptămâni sau luni de zile, durata dietei fiind în principiu stabilită în funcţie de evoluţia procesului de însănătoşire şi de psihicul pacientului.

Pentru dr. Bircher-Benner era absolut clar, că principala cauză a bolilor este alimentaţia greşită practicată de oameni de-a lungul multor ani de existenţă. Deoarece vătămarea sănătaţii printr-o alimentaţie greşită are o evoluţie latentă, care se extinde pe o perioada de ani de zile sau de-a lungul mai multor genaraţii, legătura dintre cauză (alimentaţia greşită) şi efect (boala) nu este percepută din păcate nici de pacienţi şi nici de medici.

Dr. Bircher-Benner a tratat în clinica sa şi nenumăraţi pacienţi iluştri, oameni mari ai vremii, cum ar fi Thomas Mann, care a găsit în clinica de la Zürich inspiraţia pentru romanul său "Muntele vrăjit", Rainer Maria Rilke, Hermann Hesse şi Wilhelm Furthwängler.

Dr. Bircher-Benner moare în 1939, ca urmare a unei afecţiuni cardiace, după moartea sa clinica a mai fost condusă câţiva ani de doi dintre fii săi, din 1973 ea devenind însă proprietatea Cantonului Zürich, iar din anul 1994 clinica a fost închisă definitiv.