miercuri, 20 februarie 2019

Hrisca batuta si o alta varianta de hummus raw

Primavara nu mai poate fi clar  oprita, trebuie sa mai avem numai “putintica rabdare“. Pana atunci, ne mai bucuram acum de cateva mancaruri de iarna minunate: hrisca batuta si hummus raw.
Cu hrisca asta batuta ne-a innebunit Mirela la Viscri, vorba bunicii mele, “de s-au batut lupii la gura noastra“.... Este aproape incredibil ce iese doar din hrisca inmuiata si alte putine ingrediente, dupa parerea mea, ORICINE, indiferent de inclinatiile alimentare, va manca hrisca astfel preparata cu placere.
Am facut intai o varianta de hrisca batuta, care mi s-a parut insa un pic cam “palida“. Asa ca la a doua  varianta am adaugat si boia de ardei (nu mai tin minte daca reteta Mirelei era cu boia, eu gatesc rar dupa reteta, cel mai des gatesc dupa gust, aspect, aroma, consistenta, textura 😇). 

Hrisca batuta raw vegan


Ingrediente: hrisca (150g pentru o portie buna), zeama de lamaie cu putina apa (eu pun multa lamaie, ca-mi place acreala), de aceea puneti cel mai bine dupa gustul vostru, usturoi, sare, piper, cimbru uscat, boia de ardei, ulei de masline. Topping: ceapa, eventual si arpagic verde si ardei iute

Hrisca inmuiata cel putin 6  ore (daca este si germinata este desigur si mai bine, dar pentru varianta rapida merge si asa), clatita si scursa se proceseaza in mixer cu restul ingredientelor. Ceapa taiata felii subtiri se freaca cu putina sare, se lasa 10 minute la scurs si apoi se amesteca cu ulei si boia (o alta varianta de imitare a cepii prajite este si sosul japonez de soia) si/sau se deshidrateaza.

 
Varianta de hummus raw din hrisca


In mod normal, fac hummusul raw din naut incoltit si celelalte ingrediente originale din  reteta traditionala. Problema este ca de cand mi se face pofta de hummus pana pot sa-l mananc, trec 2-3 zile, timp in care de cele mai multe ori mi-a trecut deja pofta de hummus. Si stau si ma intreb de fiecare data: Oare de ce am pus  (pun mereu 500g, ca mananca toata familia, dar partea leului este totusi a mea) atata naut la incoltit??
De aceea, m-am gandit sa incerc cu hrisca, ca nu necesita un timp atat de mare de inmuiere/germinare. A iesit foarte bun, diferenta este destul de mica, caci oricum aromele vin in cea mai mare parte de la restul ingredientelor/mirodeniilor folosite: chimion, tahin, usturoi, curcuma, boia.

Pofta mare!

 


miercuri, 23 ianuarie 2019

Bruno Gröning - Un lanţ de lumină în întreaga lume

Am auzit prima data de  Bruno Gröning in 2015. Povestea lui m-a fascinat si  am ramas ca lovita de trasnet, caci nu mi-a mai iesit de atunci din cap intrebarea: Cum reusea el, in acele vremuri de saracie, disperare si boala pe toate planurile, sa adune atatea mii de oameni in jurul lui (cateodata erau si 30.000 de oameni!), intr-o singura zi, si asta zi de zi? Cum era  posibil sa i se duca asa vestea, in conditiile in care cei mai multi nu aveau atunci nici macar telefon, erau saraci lipiti pamantului si cei mai putini aveau masini la dispozitie? Pentru ca nu are sens sa povestesc si eu aici pe larg, s-a scris si s-a spus destul despre el, urmariti ca rog linkurile din postare si veti afla tot ceea ce poate ati vrut dintotdeauna sa stiti despre adevarata vindecare. 

Suntem iar in fata unui portal energetic cu totul special. De aceea, daca vreti sa cunoasteti un om minunat, daca vreti sa regasiti speranta si increderea, daca vreti sa patrundeti in cele mai adanci hauri ale sufletului vostru, deveniti o veriga in lantul de lumina, care tocmai face inconjurul lumii loc in aceste zile. 

Documentati-va  cu mare atentie mai departe AICI, dar nu inainte de a-i pune mintii botnita. Cititi, urmariti si ascultati numai si numai cu inima, eu sunt absolut sigura ca nu veti regreta.....

Cele mai dragi citate mie:
"Dumnezeu este cel mai mare medic." 
"Nu există incurabil."
Premiza vindecarii: Crede si ai incredere!

Pe 26 ianuarie 2019 (ziua marii lui plecari) va rula la Bucuresti, Brasov, Sibiu, Arad si Tragoviste filmul despre Bruno Gröning (AICI este in josul paginii o harta cu orele si locurile din intreaga lume unde ruleaza filmul). 

Filmul il mai puteti vedea inca si in internet, eu recomand insa cu convingere vizionarile organizate de Cercul de Prieteni - Bruno Gröning, caci aici se creaza o energie de grup  exceptionala, care face minuni pentru sufletul, mintea si trupul oricarei fiinte. Dar numai pentru acele fiinte care-si pot deschide inimile, ca sa si primeasca acest dar...




Pentru cei care nu au cum sa ajunga la film, pe YouTube puteti viziona filmul cu subtitrare in limba romana: 

The PHENOMENON BRUNO GROENING – documentary film – PART 1
https://youtu.be/6gfdXvE0lQg



duminică, 9 decembrie 2018

Timpul fermecat - 21 decembrie 2018

Am in continuare aceeasi mare pasiune pentru bilanturile de viata: ale mele in primul rand, dar si ale altor oameni. Exista un potential energetic enorm in povestea oricarei vieti, pe care  am invatat, din ce in ce mai des, sa il vad si sa il implementez in propria viata. De aceea, incerc sa nu ratez prea des ocaziile de a observa, de a rememora, de a reflecta, de a analiza obiectiv (marea invatatura: renuntarea la judecata!), de a intelege si de a accepta.  
 
In ultimii ani, bilanturile mele se incheie de cele mai multe ori pozitiv, tot mai des in domeniul comparativ de superioritate, cu multe difuziuni in superlativul relativ si cu o tendinta clara si sigura catre superlativul absolut. In ciuda faptului (sau ar trebui mai bine sa spun: tocmai pentru), ca viata mea NU mai este deloc linistita si asezata, asa cum mi-as fi dorit eu de fapt. Viata ma trage in continuare tot mai mult in iuresul ei de nestavilit, care imi distruge toate planurile, si desi la inceput m-am impotrivit tare, incerc (invat, invat, invat!) sa ma las cu incredere purtata de val. Mi-a placut mereu mult exemplul colacului de salvare: unui om, care a cazut in apa si nu stie sa inoate, i se arunca un colac de salvare. Cu cat se agita mai tare, face valuri mai mari si cu atat se indeparteaza mai tare colacul de el. Cu cat sta mai linistit, cu atat poate veni colacul mai aproape de el, astfel incat sa-l poata prinde si sa se salveze. Alta lectie mare la care se lucreaza pana la ultima suflare.....
 
Si iar a venit decembrie, timpul fermecat, vremea zilelor scurte si reci, pline de taine si de liniste. Fiecare dintre noi poate hotara pentru el insusi, daca se hotaraste sa fie deprimat, infricosat sau descurajat sau daca prefera sa profite din plin de puterea transformatoare si purificatoare a acestor timpuri. De asemenea, tot fiecare in parte va hotara daca lucreaza iar peste program, pentru a castiga niste bani in plus, cu care sa le cumpara copiilor, cine stie ce "minuni" tehnologice de ultima ora sau alte lucruri inutile de fapt, sau daca alege sa petreaca timpul acesta extrem de valoros si de scurt alaturi de copii, daruindu-le in locul cadourilor frumos ambalate, mai degraba valori stravechi, fara forma materiala, dar imuabile in timp si spatiu.

De aceea, daca doriti sa celebrati timpul fermecat al solstitiului de iarna din acest an, intr-un loc cu o energie cu totul speciala, va recomand din toata inima Sarbatoarea Jul de la ferma Demeter (cea mai inalta treapta a agriculturii ecologice/organice/biologice) Riegenhof  (Riegenhof 4, 74535 Maihardt, Germania - aici descrierea exacta a traseului: http://www.demeterhof.info/index.php?id=36). 

Desi citisem multe despre aceasta sarbatoare, de-abia anul trecut am luat si eu, pentru prima data, parte la ea. A fost pentru mine de fapt o intoarcere la radacinile stramosesti, pentru ca solstitiul de iarna marca nu numai pentru popoarele nordice, ci si pentru strabunii nostri geto-daci, un moment foarte important al anului, ce era sarbatorit cu foc, cantece, dans si multe alte ritualuri religioase. Caci in noaptea cea mai lunga a anului se naste noul Soare... Este un moment foarte potrivit pentru a ne  purifica, pentru a ne reCULEGE, pentru a renunta la toate "vechiturile" si "greutatile", care nu ne mai sunt de folos si care pot fi atat de bine aruncate in focul mare, pentru a indrazni sa o pornim, intr-un fel sau altul, iar de la inceput.

Programul incepe la ora 16 cu o plimbarea meditativa cu Sabine Rücker prin padure (adulti5€, copii 2,50€). Anul trecut a plouat cu galeata, fapt care dupa mine insa doar a sporit efectul, pe drept cuvant, magic al plimbarii - padurea are in orice anotimp un farmec aparte si o putere caracteristica speciala. Iar faptul ca ploaia s-a oprit exact atunci cand a avut loc astronomic solstitiul, m-a fermecat cu totul.... 

De la ora   18, are loc masa de seara (Doris Braun, proprietara fermei, este si o bucatareasa deosebit de talentata, care foloseste in primul rand produsele proprii si regionale) si un concert al formatiei ARoMa2, care lasa sa sune instrumente muzicale din intreaga lume. 

Iar de la ora 19, se aprinde marele foc. Anul trecut nu s-a dansat si nu s-a sarit, asa cum se face traditional, peste foc, sper insa, ca anul acesta se vor gasi suficienti oameni interesati sa o faca.

Si pentru ca am vrut toata vara sa ofer o plimbare in gradina de plante medicinale a fermei, la care lucrez din aceasta primavara, alaturi de o echipa exceptionala, dar pana acum nu am reusit sa o si fac, voi organiza, de la ora 14,  excursia "Plantele salbatice pe timpul  iernii" (25€ adulti/gratuit pentru copiii sub 12 ani - inclusiv o bautura, o gustare si un fel principal raw vegan cu plante din flora spontana). Inscrierile se fac pe mail: heilberatung@gmail.com. 

Deoarece cei mai multi gandesc in mod fals, ca iarna "nu se gaseste nimic", imi face o deosebita placere sa demonstrez contrariul. Daca pe 21 decembrie 2018 va fi zapada, va fi ceva mai dificil, dar tot vom mai gasi ceva, caci Mama Natura nu ne lasa in niciun anotimp sa murim de foame.....

Inchei iar cu cateva fotografii personale, facute pe 7 decembrie 2018, si care ilustreaza cel mai bine abundenta naturii:
 
Papadie, luminita noptii, urzici, patlagina, verbina, nuci.
Rotunjoara
"Lan" de urzici

Noile urzicute sunt deja aparute
Racovina

O "recolta" bogata
Usturoita 




miercuri, 28 noiembrie 2018

Tartă cu ceapă fără foc (raw vegan)

Traducerea din limba germana (textul original AICI) Mirela din Medias. Adaptarea imi apartine, desigur.

Cu cativa ani buni in urma, am locuit in apropierea raului Mosela (zona viticola foarte importanta in Germania), o perioada cu adevarat frumoasa si plina de pace a vietii mele.  Si am crescut in Romania intr-o regiune viticola, bunica avea cea mai frumoasa vie şi cei mai buni struguri din lume (dupa mine). Toamna, la culesul strugurilor (in Romania mai ales), rar mai era cineva care bea apa  - in vremea aceasta, toata lumea bea must. Noi copiii aveam voie sa bem must numai pana devenea "tulburel". De aici, numai adultii mai beau - si intr-adevar, multora li se mai tulburau mintile.... 

In zilele in care cocea painea, dupa ce scotea painea din cuptorul cu lemne, bunica mai baga in cuptor placinte: cu ceapa, cu varza, cu dovleac, cu branza, cu mere - toamna era mereu atat de bogata si de generoasa in Moldova....  Si in combinatia cu must, rezulta mereu o minunatie culinara (insa din punctul de vedere al combinatiilor sanatoase, nu se mai poate recomanda astazi aceasta combinatia, este mai mult ceva pentru nostalgici)!
 
Prefer mereu alimentele regionale, sezonale si naturale (bio). Tocmai de aceea folosesc din ce in ce mai rar caju, m-am invatat sa-l inlocuiesc tot mai des cu seminee de floarea soarelui (mai ales datorita proprietarei fermei Riegenhof din Mainhardt, Doris Braun).

Semintele de floarea soarelui pe care le folosesc vin direct din zona în care locuiesc, sunt 100% bio (sunt foarte sceptica in privinta produselor bio din China de exemplu) si netratate termic (semintele puse la incoltit germineaza in proportie de peste 95%: testul cel mai sigur si ieftin!). Deoarece  cumpar aceste seminte, sprijin si eu, macar cat de putin, producatorii locali si micile magazine bio (combat deci intr-o oarecare masura somajul). De asemenea, asta implica si mai putina poluare a mediului inconjurator (cai mult mai scurte de transport). Mai tarziu, cand voi avea din nou propria gradina, Noua Arcă, am de gand sa cultiv eu de toate, caci asa este pentru mine cel mai bine (si mai gustos).




 Ingrediente (pentru 2 persoane):
Pentru blat: 4-6 linguri de seminţe de in (cea mai buna alegere bio si regional), 1 cana de seminete de floarea soarelui, 3-6 linguri de tarate de psyllium, 1 lingura de ulei de masline si ceva apa. Daca dorim, adaugam si o ceapa mica si o bucata de dovlecel (fac aluatul  mai pufos).
Punem semintele la inmuiat, vreo 6 ore. Apoi mixam toate ingredientele (in afara de tarate). Adaugam apa, cat este nevoie ca se formeze un aluat moale. Adaugam taratele si le lasam putin sa absoarba lichidul din aluat. Presam aluatul într-o forma de tarta (unsa cu ulei sau tapetata cu hartie de copt).
Pentru umplutura:
- - o ceapa roşie taiată fin, se amesteca cu sare si se lasa vreo ora intr-o sita;
- - ceapă verde/arpagic verde;
- - 2 ceşti de smantana vegana. Smantana vegana o preparam din: 1 cana mare de seminţe de floarea soarelui sau de caju (inmuiate), sucul de la o jumatate de lamaie (sau mai putin, dupa gust), 1 catel de usturoi, 3 linguri de ulei de masline, sare, piper, puţina apa. Toate se mixeaza. Smantana poate fi folosita imediat, dar cel mai bine este daca se lasa la fermentat peste noapte, intr-un borcan inchis cu bine cu un capac.

Intindem umplutura peste tarta (intai smantana, apoi ceapa rosie), decoram cu ceapa verde, mai presaram putin piper, sare, ulei si eventual ardei iute, si lasam totul să mai stea o vreme (la soare), ca sa se intareasca putin smantana si sa capete o culoare usor galbuie, foarte apetisantă. In caz ca aveti un deshidrator, puteti pune tarta la uscat, vreo 3-5 ore la temperatura de 42°C.
Cu ani in urma, campurile de in erau ceva cu totul obisnuit - astazi privelistea incantatoare a unui lan de in a devenit din pacate ceva cu totul deosebit. Taranul de la mine din sat a avut in vara aceasta un lan de in. De cate ori am trecut pe langa el, m-am umplut de fericire, zi dupa zi. Acum am cumparat de la el si semintele de in. Si au parca un alt efect si o cu totul alta energie - ne cunoastem si ne iubim deja din vara.....

vineri, 9 noiembrie 2018

In sfarsit fara dureri - Angie Holzschuh si metoda "Regenerarea totala a coloanei vertebrale"

Parca nu-mi vine sa cred, ca deja a trecut un an de cand am reinceput sa scriu despre medici si terapeuti, care au pus adevarate pietre de temelii in  medicina naturala! Mare pacat ca nu am reusit sa scriu atat de mult pe cat as fi vrut, caci sunt informatii absolut vitale, care trebuie date neaparat mai departe! Dar timpul tot a refuzat intregul an sa colaboreze cu mine, iar eu inca nu am gasit calea, cum as putea sa-l conving sa o faca - desi m-am straduit tare mult. In special in ultimul an, mi s-au deschis in fata atatea usi si am primit atatea posibilitati exceptionale de a aprofunda lucrurile deja stiute si de a invata atat de multe lucruri noi, incat nu m-am indurat cumva, sa ma mai si opresc, macar din cand in cand, pentru a mai si darui ceva din desagii plini ochi cu comorile nepretuite gasite de mine - imi pare tare, tare rau si-mi cer (iar trebuie sa o fac!!) iertare. Si acum deschid desagii.....
Astazi revin cu o poveste deosebit de importanta, caci Angie Holzschuh nu este numai un terapeut, care a creat o metoda terapeutica eficienta si care urmareste doar sa-ti vanda o forma de terapie cu care sa te lege de ea, in nenumarate sedinte costisitoare de terapie. Nu, Angie este unul dintre acei (din pacate putini) terapeuti, care tine mortis sa te invete, cum sa-ti regasesti si sa-ti pastrezi sanatatatea. Singur-singurel, FARA ajutorul ei. Adica nu iti da numai un peste, ca sa nu mori de foame pe moment, ci te si invata sa pescuiesti, ca sa nu mai stii, pentru restul zilelor pe care le mai ai de trait, ce inseamna foamea - in cazul acesta, ca sa nu mai stii ce inseamna durerea fizica si ca sa inveti cum sa scapi de dureri in cazuri de urgenta.

Pe Angie Holzschuh am cunoscut-o cu o jumatate de an in urma la un potluck raw food. Ne-am plimbat intr-o zi frumoasa de primavara timpurie cu o grupa  de aprox. 20 de persoane prin padure si candva in timpul acestei plimbari am ajuns intamplator langa Angie, care mi-a spus ca este terapeut alternativ si ca este foarte interesata de invatatura lui Franz Konz. S-a bucurat tare cand am inceput sa-i arat plantele comestibile, ce se gaseau la marginea drumului, avea o sete de cunoastere, care ma bucura tare mult si ma face mereu sa "infloresc". Am revenit la casa Judithei, organizatoarea intalnirii (care are la randul ei radacinile in Romania!) si ne-am "prabusit" pur si simplu cu totii pe bufetul raw vegan de-a derptul incredibil. 

Intamplarea a facut sa stau la masa iar taman langa Angie. Candva am intrebat-o ce face exact si atunci a inceput sa povesteasca mai pe larg despre metoda ei terapeutica: Regenerarea totala a coloanei vertebrale. In acel moment mi-au picat o mie de fise, caci auzisem si citisem multe despre metoda ei - si simultan s-a aprins si in mine o dorinta de cunoastere de nestavilit, caci intuitiv stiam, ca este vorba despre ceva desosebit de important. Si de mare pret. Am convins-o pe Angie sa ne faca o mica demonstratie, asa ca a adus din masina instrumentul de baza al terapiei ei: Lingura de lemn.  Ne adunasem in jurul ei, iar Angie ne-a luat la rand si ne-a arata exact cum lucreaza si a inceput sa ne spuna povesteasca multe despre ea si despre metoda ei inovativa. 
Photo Angie Holzschuh https://shop.endlich-schmerzfrei.net/produkt/holzloffel/

Angie Holzschuh a facut sport de performanta, a participat la Cupa Mondiala de Windsurfing si a ocupat in 2006 locul 3 (iar din 2005 este terapeut oficial in cadrul Wind- and Kitesurf-Worldcup). Dar intr-un anumit fel, soarta a fortat-o sa ia la o mare rascruce a vietii ei pe o cu totul alta cale. Caci suferinta si boala grea au facut-o sa caute solutii pentru ea insasi, atunci cand medicina alopata isi epuizase complet resursele si posibilitatile, iar cazul ei fusese declarat incurabil. Si automat intratabil. 

Angie a realizat ca ii mai ramasesera doua posibilitati: ori sa accepte diagnosticul medicilor si sa duca pana la sfarsitul zilelor ei o viata chinuita, mana-n mana cu durerea, ori sa gaseasca singura o solutie alternativa. Angie s-a hotarat pentru a doua posibilitate si a inceput sa caute cu infrigurare un terapeut si o metoda, care sa o scape de durerile infernale si care sa-i readuca sanatatea pierduta. 

A fost in tratament la multi medici naturalisti si terapeuti alternativi si  a incercat multe metode si remedii. Unele au ajutat-o, unele nu i-au folosit deloc. Singura metoda care a ajutat-o cu adevarat, pe o durata mai lunga de timp, a fost metoda Dorn, o metoda  de tratament pentru coloana vertebrala creata de Dieter Dorn (un taran simplu din Allgäu - Germania, fara cunostinte anatomice sau studii medicale, care a creat metoda cu 40 de ani in urma, tot ca urmare a propriei imbolnaviri), combinata cu masajul lui Rudolf Breuss (cel care a creat si cura anti-cancer Breuss). Metoda Dorn-Breuss este foarte simpla, ieftina si extrem de eficienta - medicii alopati si asigurarile de sanatate se chinuie si astazi sa-i accepte si sa-i recunoasca eficacitatea, demonstrata insa practic de sute de mii de bolnavi, care au gasit in ea alinare si vindecare (in termeni simplificati, prin metoda Dorn se pun vertebrele din nou in ordine). Dezavantajul este ca dupa un anumit timp trebuie repetata si nu te poti trata singur (daca nu esti contorsonist). Si exact aici a incercat (si a reusit) Angie Holzschuh sa imbunatateasca metoda cu ajutorul lingurii de lemn si a celorlate instrumente inventate de ea si de tatal ei, Rainer Holzschuh (un inginer cu inventivitatea si creativitatea specifica marilor ingineri germani). Ei au creat si dezvoltat in decursul ultimilor 15 ani o serie de produse de sanatate foarte eficiente, intre altele si magnetii terapeutici, care au efect fantastic in tratarea urmarilor si efectelor negative ale accidentarilor, ranirilor, operatiilor samd. De jumatate de an, au devenit la randul lor, alaturi de remediile homeopatice, remediile florale ale  Dr. Bach si de bitterul suedez al Mariei Treben, o componenta de neinlocuit a trusei mele de prim ajutor (care calatoreste cu mine oricunde as merge in lume aceasta minunat de frumoasa), caci m-au ajutat deja foarte mult - desi este relativ scurt timpul de cand ii folosesc - sa alin durerea multor oameni dragi mie (inclusiv copii).

Cam aceasta ar fi povestea pe scurt, adevarat poveste, care o sa va ajute cu adevarat pe fieare in parte, o puteti afla numai pe cont propriu, documentandu-va mai departe. Asa cum v-am recomandat dintotdeauna: Cercetati, cautati, cititi, experimentati, puneti intrebari, fiti insistenti, nu va lasati dusi de nas, ganditi-va logic, folositi-va bunul-simt si treceti totul, dar absolut totul, prin ciurul propriului discernamant: SAPERE AUDE  (Indrazneste sa stii! Indrazneste sa gandesti!). Nu doresc sa "misionez", nu doresc sa va conving, nu astept de la nimeni  sa ma creada pe cuvant! Chiar va rog sa nu ma credeti! Cititi cat mai multe carti, vizionati filme, cititi toate parerile, si pro si contra, care va cad in mana, dupa care retrageti-va in liniste in adancul sufletului vostru, ganditi-va bine, apeland la logica si la bun-simt, ascultati glasul inimii voastre si veti descoperi cu siguranta, care este pentru voi adevarul. 

Din fericire Angie vorbeste fluent mai multe limbi, asa ca veti gasi toate informatiile referitoare la metoda ei,  si in limba engleza AICI, si in limba spaniola AICI (ca sa intelegeti cum functioneaza metoda, mergeti pe link-uri si urmatiti filmele de pe site-ul ei). 
Mai jos un trailer:



Angie Holzschuh organizeaza la acest sfarsit de saptamana, pe 11.11.2018 in Heilbronn un congres de sanatate, la care voi participa si eu:
http://bewusst.tv/gesundheitsmeeting-in-heilbronn/?fbclid=IwAR1j7PATL2rm6-RaNiSwNCestjidAmTeHDlI2H3EOhKDNXaYL6qY7X_98w8

Iar pe 24 si 25.11.2018 puteti lua parte la evenimentul in cadrul caruia Angie si echipa ei de specialisti predau metoda (inclusiv tratament pentru fiecare participant). 

 https://www.endlich-schmerzfrei.net/seminare

Ce trebuie sa mai mentionez neaparat in incheiere:  metoda este dureroasa. Acest lucru m-a speriat si m-a facut pe mine sa aman multe saptamani tratamentul. Pana intr-o buna zi, cand mi-am dat seama ca eu am facut toata viata tot posibilul pentru a evita durerea. Mi-am concentrat pur si simplu absolut toata energia pe orice metoda, care ma ajuta sa evit durerea si suferinta (iar aceste metode sunt in general 100% nesanatoase!). In ziua aceea se petrecuse o schimbare cu si in mine si dintr-o data am gasit puterea de a-mi lau inima in dinti. Acum simteam ca am curajul de a ma pune constient in fata  durerii. Cu spatele drept si privind-o direct in fata. Nu ma mai controla durearea pe mine, ci eu pe ea. Nu mai imi era frica de ea, nu ma mai teroriza si o puteam acum accepta in totalitate, ca ceea ce si este: o parte importanta a vietii mele. Ii puteam da voie sa existe - dupa 50 de ani de viata! Ce eliberare fantastica -  cumva neverosimil.... 

Nu am regretat o clipa. Cand am iesit de la tratament, simteam ca parca as putea sa zbor, parca eram la fel de libera si de usoara precum pasarile cerului.

Va doresc multa sanatate si sa va fie cu folos!