Ciocolată fără ZAHĂR şi fără E-uri

Eu nu ar trebui de fapt să mănânc prea multe dulciuri (din cauza parodontozei mele, veche de peste 10 ani), dar când şi când, la un eveniment mai deosebit, tot mai fac şi eu şi astfel de bunătăţi. Dar, deoarece am auzit şi  de la  Markus Rothkranz, precum şi din alte surse, că pudra de cacao nu este chiar 100% crudă (este o întreagă discuţie pe această temă), încerc mai nou, să trec pe cât posibil pe varianta sigură: boabele de cacao proaspete. Eu le cumpăr de la ORKOS şi aşa arată păstaia de cacao întreagă:

Păstaia tăiată:

Eu nu am reuşit însă, să macin boabele de cacao  în râşniţa de cafea fîn de tot, de aceea tot pun şi puţină pudră de cacao cumpărată (exact aici este cuiul problemei, pentru a obţine o asemenea fineţe, este nevoie de forţe foarte mari de presare, ceea ce duce automat  în cadrul procesului tehnologic, la dezvoltarea unor temperaturi mai mari de 42°C).

 Reţetă de ciocolată:
   Ingrediente:
   -o ceşcuţă de unt de cacao şi/sau ulei de nucă de cocos (dacă se pune numai ulei de cocos iese foarte bună, însă se topeşte foarte uşor);
 
 -o jumătate sau mai puţin de ceşcuţă de miere (mie îmi place cu puţină miere şi muuuuulte stafide);
 
 -o ceşcuţă de cacao (acum  pun boabele de cacao măcinate de mine cu mult chin, plus un pic de pudră de cacao).
 

 Untul de cacao şi uleiul de nucă de cocos se topesc pe calorifer, se amestecă toate ingredientele bine, se adaugă nuci, alune, stafide, praf de vanilie, se toarnă în formă (la început puneam în forma de făcut cuburi de gheaţă de la frigider, între timp mi-am luat forme pentru praline) şi gata ciocolata în  cel mult 10 minute! Prima dată când am făcut, nici un am apucat să o fotografiez, ce vedeţi mai jos sunt ultimele bucăţele pe care am reuşit să le mai "smulg" din mâinile copiilor:

 Iar când a fost Veronica la mine, am făcut împreună ciocolată (tocmai cumpărasem formele) şi Veronica mi-a făcut nişte fotografii frumoase şi s-a ocupat de fapt ea cel mai mult de ciocolată  şi de restul meniului nostru raw, în timp ce eu găteam nu ştiu ce chiftele pentru secţiunea carnivoră a familiei mele:

Mulţumesc mult, draga mea Veronica!

Pe blogul Anei Ghica găsiţi o grămadă de reţete de praline&Co, mult mai grozave şi mai apetisante!