Poveşti din viaţă

 După cum aţi observat de nenumărate ori până acum, eu sunt un povestitor pasionat. Mă interesează povestea vieţii fiecărui om care trece prin, sau chiar numai pe lângă viaţa mea, mă interesează chiar şi poveştile oamenilor cu care poate nu mă voi întâlni niciodată faţă-n faţă, orice poveste a sorţii unui om  mi se pare demnă de spus mai departe, din orice poveste  este un lucru, fie el cât de mic,  de învăţat pentru propria viaţă. Dar câteodată, mă simt de parcă timpul ar înţepeni pe loc, sunt "întâlniri" care mă fac să mă încovoiez până la pământ sub măreţia lor. 

 Datorită Lilianei, am descoperit o poveste minunată, pe care trebuie neaparat să o dau la rândul meu mai departe. Am descoperit o persoană cu totul deosebită, o mamă şi un om cum mi-aş dori din suflet şi eu să fiu.... Vă spun sincer, mai rar am întâlnit atâta credinţă, atâta demnitate, atâta ­ întelepciune, atâta pace sufletească, atâta mulţumire şi împlinire, atâta curaj... Comorile, pe care le-a dat această mamă copiilor săi, depăşesc cu mult cele mai mari averi moştenite de copiii celor mai mari bogătaşi din lume.  Articolul se numeşte "Să-i mulţumim lui Dumnezeu pentru toate" şi este un interviu realizat de doamna Raluca Tănăseanu cu presbitera Delioara Bujor, pentru revista   FAMILIA OTODOXA (o altă revistă foarte bună):

„Ca orice şcoală, şcoala suferinţei face o triere. Nu toţi promovează examenul şi, în orice caz, nu toţi îl trec cu note mari”, spunea Părintele Nicolae Steinhardt. Preoteasa Delioara Bujor din Constanţa a trecut cu brio toate examenele pe care Dumnezeu i le-a dat la şcoala suferinţei. A rămas văduvă la numai 36 de ani, având opt copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 12 ani, dintre care unul cu handicap de gradul I. Cu doi ani înainte de moartea soţului, Dumnezeu L-a chemat la Sine pe un alt copil al familiei Bujor, un băieţel care a murit înecat în râul Tutova, la numai 10 ani. Potrivit cuvântului dat Sfântului Pavel, care, rugându-se Domnului să îl elibereze de neputinţă, a primit răspuns că puterea lui Dumnezeu „întru slăbiciune se desăvârşeşte”, pentru credinţa presviterei Delioara, Dumnezeu a acoperit-o cu harul Său, ajutându-o să treacă peste toate încercările şi să-şi crească frumos copiii. Întregul  articol poate fi citit AICI.

Aceasta a fost povestea, e foarte greu de adăugat ceva.....Poate doar unul dintre cele mai frumoase cântece de leagăn din toate timpurile: 

O  mamă îi cântă puiului ei: "Morgen früh, wenn Gott will, wirst du wieder geweckt..."- Mâine de dimineaţă, dacă Dumnezeu vrea, o să te trezeşti din nou.... 

Câţi dintre noi nu spunem din gură zilnic Tatăl nostru, dar câţi dintre noi suntem gata să şi acceptăm necondiţionat cuvintele   "facă-se voia Ta", indiferent de ce ne aduce viaţa?