CATINA ALBA

Nemtii au o vorba care imi palce mie mult de tot: " De atatia copaci, nu mai vezi padurea!". Si cam asa mi s-a intamplat mie in ultimul timp, de atatea evenimente mondene  RAW FOOD, nu am mai ajuns sa mai scriu mai nimic despre RAW FOOD.....Sunt hotarata insa sa recuperez si pentru ca am primit in ultimele doua zile deja 4 mesaje cu intrebari referitoare la catina, m-am hotarat sa abordez direct subiectul!

Despre catina s-a scris enorm, mie mi-a placut ce a scris Dragos, la obiect, concis, inclusiv datele despre cultivarea catinei (Raluca, iar o tema dorita de tine!), si Irina s-a documentat foarte bine si a adunat din multe surse date foarte folositoare´, dar si la Wikipedia  este tema foarte bine tratata, precum si in multe alte ziare si reviste, dati pur si simplu pe Google catina si nu veti sti ce sa mai alegeti!!!!

De aceea, eu am sa povestesc putin si alte lucruri, mai putin date stiintifice si mai mult din experienta mea proprie. Bineinteles ca eu am catina in gradina, la inceput cand ne-am mutat aici erau numai trei pomi, doua doamne Catina si un  domn Catina, o doamna se afla in stanga si cealata in dreapta sa, nu se cearta, nu se bat, traiesc de ani de zile intr-o armonie de invidiat.... Intre timp am noua pomi, am donat foarte multi puieti tuturor membrilor de la grupa de sanatate, din pacate, nu a reusit nici unul sa-l aclimatizeze in gradina proprie, la ei s-au stricat toti. La mine a functionat de fiecare data cu toti puietii pe care i-am mutat, s-au prins si fac acum la randul lor fructe, desi sunt tare departe de domnul Catina (chiar si la 25 de metri), dar cumva, functioneaza polenizarea si asa foarte bine, natura ne mai da inca  o lectie (absolut necesara arogantului om) si ne arata asa, cat de limitata este fiinta umana si ce performante reusesc niste plante, pe care noi de cele mai  multe ori le tratam cu indifernta sau le ignoram cu desavarsire!

Eu mananc din august-septembrie si pana in martie-aprilie fructele direct din pom (mie nu mi se par chiar asa de acre, poate pentru ca deja, dupa atatia ani de consumat catina, m-am obisnuit cu gustul?), nu culeg decat atat cat mananc in ziua respectiva (si sunt in general de parere ca natura le conserva mai bine pe creanga, decat asi face-o eu in congelator sau prin alte metode) si am in orice caz grija, sa mai las si pentru altii, boabele de catina sunt iarna o sursa absolut necesara de hrana pentru atatea vietati din gradina mea, in special pentru pasarele!! Mie mai  imi place la nebunie smoothie-ul facut din catina, frunze de urzica, de catina si de papadie si alte ierburi de prin gradina, mixate cu 1-2 banane! Credeti-ma ca nu-mi trebuie altceva, este o bautura deosebit de gustoasa si satioasa, iar cat despre continutul de viatamine si minerale, va puteti imagina cam ce contine, e cu siguranta o adevarata "bomba" vitalizanta si energizanta!!!

Doamna Elena Nita Ibrian facea suc si pasta de catina, pe acelasi pricipiu ca sucul si pasta de rosii, se mixeaza catina, se trece prin tifon si se lasa la scurs, separandu-se astfel sucul de pasta, sucul se pune apoi  in sticle cu suvite de hrean si se pastreaza la loc rece si intunecos, iar pasta in pungi la congelator.

Eu am mai folosit sucul proaspt de catina, inlocuind cu el zeama de lamaie la salate, paste, maioneze.

Catina este una din putinele plante care contine vitamina B12, de aceea este si asa de mediatizata in ultimul timp, insa si dupa parerea mea este cu adevarat o planta minune, de aceea  v-as ruga pe toti  cei care aveti o gradina, fie ea  cat de mica, sa plantati si o familie Catina, pentru voi si pentru sanatatea voastra, iar micile fiinte de pe langa casa voastra va vor fi si ele cu siguranta tare recunoscatoare!
Completare:  Va multumesc din  tot sufletul, tuturor celor care ati comentat, m-am bucurat tare mult sa primesc atatea completari minunate (deci, cititi neaparat comentariile)! Si mai gasesc, ca nu am subliniat indeajuns faptul, ca si frunzele de catina sunt comestibile si au si ele un continut mare de vitamina C,  atat domnul Ovidiu Bojor, cat si doamna Elena Nita Ibrian le recomanda in cartile lor cu mare caldura. Am citit adesea, ca pentru a cultiva catina, e nevoie de fapt numai de soare, este singurul lucru pe care trebuie sa-l aiba neaparat, incolo este o planta foarte putin pretentioasa la conditiile de sol (daca ati sti ce pamant am eu in gradina, aici nu se poate sapa decat dupa ploaie!), extrem de rezistenta la seceta sau ger, se dezvolta in Romania din zona litorala pana in zona muntoasa, mai ales pe albiile raurilor din zona de deal (unde continutul de vitamina C este mai ridicat), in Muntenia (judetele Arges, Dimbovita, dar mai ales Buzau si Prahova), Moldova (judetele Bacau , Vrancea) si in Delta Dunarii (asa am citit la domnul Bojor - ce-ati spune  insa, daca cineva gaseste catina crescuta spontan si povesteste si celorlalti?). Eu pot sa spun pentru cei din Germania de exemplu, unde am locuit eu inainte in 74532 Ilshofen, - Kreis Schwäbisch Hall,  locul de joaca din Neubaugebiet este imprejmuit de catina!!