Atelier de detox pentru trup, minte si suflet dupa principiile lui Anthony William

Verbul "februare" are in limba latina doua intelesuri: a ispasi si a curata. Deci si stramosii nostri stiau ca este luna perfecta pentru detoxifiere nu numai la nivel fizic, ci pe toate planurile. Si natura ne da acest exemplu, deoarece la sfarsitul iernii, hrana este tot mai rara si mai greu de gasit, foarte multe animale mananca foarte putin sau chiar nimic,  mai multe zile la rand.

Pe 1 februarie este luna noua, iar  2 februarie este o zi cu o energie cu totul speciala, de care am putea sa ne bucuram cu totii din plin. In aceasta zi, biserica ortodoxa sarbatoreste Intampinarea Domnului, biserica catolica Maria Lichtmess. Celtii si vechii germani sarbatoreau astazi IMBOLC sau ziua zeitei Brigid (Birgit), zeita Luminii si a primaverii, iar pentru daci, era Ziua Ursului. Interesant este ca si la celti juca ursul in aceasta zi un rol important. Iar in America este Groundhog (marmota) Day. De acum, iarna si vara tot umbla impreuna, cand este una mai in fata, cand cealalta. Si roata timpului porneste iar sa se-nvarteasca....

In Romania, se incepea in mod traditional curatenia mare, dar nu numai in casa, ograda, grajd, suri si hambare, ci si in trup, minte, suflet si inima. Se afumau cu plante si rasini cu puteri purificatoare casele, oamenii, animalele si gradinile. Se manca modest, caci si in beciuri si hambare rezervele erau mult reduse sau, in functie de bogatia recoltei din anul dinainte, chiar pe terminate si oamenii stiau ca trebuie sa dramuiasca totul cu mare grija, ca sa reuseasca sa aiba ceva de mancare, pana ce natura va incepe sa ofere iar alimente in noul an agricol. Este ziua oracolelor, a prorocirilor, iar cine va sti sa intrebe, va si primi raspunsurile de care are nevoie. Si este definitiv cel mai bun timp pentru tesutul planurilor de viitor, pentru punerea pietrelor de temelie ale noilor inceputuri. 

Pentru toti cei care au adoptat rezolutia de a fi  sanatosi in 2022 (mai multe amanunte CLICK AICI) sau daca sunteti interesati sa va dati o dovada de iubire de sine si sa va ingrijiti ceva mai mult de voi insiva, daca doriti ori sa incepeti o curatenie interioara, dar nu numai la nivel fizic, ori sa scapati de cele cateva kilograme in plus adunate dupa mesele copioase de sarbatori saudaca sunteti curiosi sa incercati o cura de detox dupa  recomandarile lui Anthony William, intr-o grupa mica si un cadru personal, va astept cu drag la un atelier online de detox.

Desfasurarea atelierului de detox

Primele 3 zile sunt zilele pregatitoare, in care organismul este pregatit  pentru a face trecerea cat mai lina la un alt mod de alimentatie. Caci si aceasta este o dovada a iubirii de sine, sa fim blanzi si blajini cu trupul nostru, sa-i dam ragazul de care are nevoie, sa nu-l bruscam si sa nu-l fortam in niciun fel. Eu ma ingrozesc de multe ori cand vad curele extrem de brutale de detox care circul masiv in internet si care fac sub linie mai mult rau decat bine, si ma minunez tare cum tot se mai lasa atat de multi oameni orbiti de "sclipiciul virtual", pierzandu-si parca total capacitatea de a judeca cu propriul cap.

Saptamana care urmeaza dupa zilele pegatitoare,  va fi o saptamana din cura de 28 de zile de detox pentru vindecare - The 28-Day Healing Cleanse, din prima carte a lui Anthony William, "Medical Medium" (despre Anthony am scris pe larg CLICK AICI).

Retetele continute in curs vor fi retete raw vegan, fara ulei, fara sare, fara cereale si desigur fara tampenii (E-uri, zahar, cafea, alcool, grasimi rafinate, conserve samd.), dar voi oferi totusi si optiuni vegane gatite (tot dupa principiile lui Anthony), caci fiecare participant va fi incurajat sa constientizeze si sa-si respecte vocea interioara si propriul ritm, sa preia 100% responsabilitatea pentru prorpiul trup si sa stabileasca singur cate de departe poate sau vrea sa mearga cu aceasta detoxifiere. Cine va dori, va putea prelungi pe cont propriu cura, pana la 2,3 sau chiar 4 saptamani. Bineinteles ca se poate intrerupe oricand cura si relua dupa o anumita perioada, ideea centrala a atelierului este de a invata protocolul practic al curei dezvoltate de Anthony William (impreuna cu Spirit), pentru a-l folosi in mod independent pentru tot restul vietii.

Mai jos, cateva exemple culinare:

Se va forma o grupa pe FB sau WA unde se va raspunde la toate intrebarile (desigur ca se pot pune intrebari si privat) si vor avea loc trei sedinte live de intrebari si raspunsuri (fiecare sedinta de o ora) cu intregul grup (vor fi maxim 20 de persoane). 

Acest atelier nu este un program medical, nu se discuta in cadrul atelierului despre boli, tratamente medicale samd., iar oamenilor cu probleme grave de sanatate le recomand sa ia mai inainte legatura de a se inscrie cu medicul lor curant de incredere, pentru a stabili daca este posibila participarea lor la un astfel de program de detox.

Va doresc toate cele bune si chiar daca nu puteti lua parte la acest atelier, va recomand cu cea mai mare caldura sa incepeti totusi si singuri propria cura de detox in acest februarie, caci este probabil un februarie mai special ca oricand....    

Cu mare drag,

Luana Mimi

Legea iubirii, legea primordiala a vietii

La multi ani, copile drag si iubit! Sa traiesti si sa-nfloresti ca un mar, ca un par, ca un fir de trandafir....

Asa le doresc tuturor copiilor, interiori si exteriori, de acum si din toate vremile, trecute si viitoare, de aici si de peste tot, din ceruri si din ape, de pe pamant si de sub pamant, din luni si din stele, din galaxii si universuri, deja stiute sau nici macar banuite.

De cand lumea, toti copiii au fost cel mai pretios dar, primit direct de la Dumnezeu, si cea mai mare comoara. Ei au venit pe pamant ca ingeri in carne si oase, ca sa aduca lumina, pace si iubire. Insa adultii raniti si  bolnavi, prinsi in capcana NE-BUNIei lor, le-au rupt aripile. Si i-au sfarmat. Si i-au facut sa devina ca ei, alti adulti bolnavi si raniti, care le rup la randul lor propriilor copii aripile si-i sfarama....

Din fericire, am pasit de-acum in Lumea Noua si cercul acesta vicios a fost rupt. De aici inainte, ne indreptam pe spirala de lumina in sus. 

Va rog sa nu va dati ochii peste cap citind aceste randuri, caci nu sunt ezoterisme de-ale mele, ci realitati. Dovada? Aveti nevoie doar sa va uitati in jur, ca sa vedeti cum tot mai multi oameni STIU ACUM cum trebuie primiti si tratati copiii, cum trebuie sa se poarte si sa umble prin viata cu ei. De-acum inainte suntem cu totii iar constienti de sfintenia legaturii ce ne uneste. NE AMINTIM CU TOTII in cele din urma, CINE suntem, DE CE suntem aici si CARE este MENIREA noastra. Si-atunci, vedem desigur copiii cu alti ochi si dintr-o alta perspectiva si facem astfel schimbarea de paradigma.

Si pentru ca eu am o perspectiva buna, atat asupra Lumii Noi, cat si asupra lumii vechi care tocmai se incheie, si pentru ca am fost dintotdeauna avocata celor slabi si nedreptatiti, imi doresc sa luminez la randul meu in jur in aceste vremuri de tranzitie inca ceva cam intunecate. Asa ca am sa scot din umbra la lumina cateva credinte vechi, depasite si nefolositoare, caci constientizarea si analizarea lor este si singurul mod eficient de a le elimina, odata pentru totdeauna, din viata noastra, a tuturor.

Ce NU sunt copiii

1. Copiii NU sunt nici trofee si nici obiecte cu care sa ne falim; ei nu sunt confirmarea valorii noastre.

2. Copiii NU sunt aici ca sa implineasca visele parintilor.

3. Copii NU sunt mana de lucru fara plata, ei nu sunt slugile noastre sau chiar sclavii nostri.

4. Copiii NU sunt nici sprijinul, si nici ingrijitorii nostri la boala si batrantete.

5. Copiii NU sunt continuatorii afacerii, proiectului sau traditiei familiei. 

6. Copiii NU sunt  veniti ca sa umple golurile din viata noastra sau sa ne alunge singuratatea.

7. Copiii NU sunt sursa de venit.

8. Copiii NU sunt cosuri de gunoi emotional si substitut al fericirii.

9. Copiii NU sunt speranta sau viata noastra, nici sensul vietii noastre, nici viitorul vostru.

10. Copiii NU sunt proprietatea noastra.

Copiii nu ne apartin, ei vin prin noi in lumea aceasta cu o menire si un potential, iar rolul nostru ca parinte este sa-i insotim si sa-i sprijinim pentru ca ei sa-si poata indeplini misiunea si sa-si dezvolte intregul potential. Ei vin cu visele si chemarile lor, si marea arta a parintelui este de a-i sustine sa urmeze aceste vise, chiar daca ele nu sunt in concordanta cu conceptiile, ideile si visele noastre.

In bunatatea lor nemarginita, copiii vin si ca sa ne ajute sa ne vindecam vietile, dar acest lucru nu inseamna ca noi ca parinte dispunem de ei cum vrem, ca ei sunt la cheremul nostru si au doar rolul de a executa ordinele/comenzile date de parinti.

Sa invatam sa acceptam cu gratie si daca copiii se vor hotara sa nu continue afacerile sau proiectele incepute de noi. Sau daca nu vor dori sa duca traditii de familie mai departe. Sa intelegem ca aceste lucruri reprezinta pentru ei o OPTIUNE si nu o OBLIGATIE!

Sa le acceptam hotararea de a trai acolo unde simt ei ca le este locul si sa nu-i santajam in toate felurile posibile doar ca sa-i tinem langa noi. De asemenea, copiii nu sunt obligati sa ne ingrijeasca la boala sau la batranete. Daca vor putea si vor dori sa o faca este foarte bine. Dar este la fel de bine si daca nu o vor face. Noi nu avem dreptul sa le purtam din aceasta cauza pica, sa-i dezmostenim, sa-i blestemam samd. Este de fapt problema parintelui daca nu a stiut sa-si organizeze si sa-si aranjeze viata conform dorintelor sale si este un mare pacat sa aruncam aceasta povara imensa pe umerii copiilor! Este si foarte egoist din partea noastra sa-i impovaram pe copii, facand din ei sensul sau centrul vietii noastre.  

Daca noi nu ne-am vindecat ranile si traumele vechi, este absolut in ordine daca copiii nu mai accepta candva sa fie permanent trasi in gropa intunericului si improscati cu raul si negativitatea pe care le-am adunat noi o viata intreaga, si daca se indeparteaza, pentru binele lor, de noi. 

Sa ne ferim sa-i obligam pe copii sa faca ceva pentru multumirea nefericitului din noi, pentru a astampara setea noastra de succes, faima si bogatie! Copiii fac totul pentru parintii lor, dar noi suntem acum suficient de intelepti pentru a invata din povestile tragice ale "copiilor minune" de care este plina istoria omenirii. Adevarul este ca TOTI copiii sunt copii minune, doar ca cei cunoscuti si renumiti au fost doar victimele orgoliului parintilor lor..... Sa incetam sa le furam copilaria tarandu-i la ore de muzica, balet, pictura, fotoshooting, casting samd. Sa cantarim cu mare grija valorile pe care le transmitem prin actiunile noastre cu copiii, constienti ca le hotaram astfel o  mare parte din viata "de maine" a copiilor. Si sa acceptam cu iubire si sa fim mandri de copilul nostru, chiar daca el nu va ajunge nici un artist sau sportiv celebru, nici un profesionist genial etc., ci va fi "doar" un om care va sti sa se bucure de fiecare clipa de viata. 

Cum bine spunea A.S. Neill: "Trebuie sa acceptati copilul asa cum este el si sa nu incercati sa-l formati dupa propria conceptie."

In absolut orice circumstanta, legea primordiala a vietii este legea iubirii. Stramosii nostri nu au stiut ce insemana iubirea adevarata, iubirea neconditionata, doar de relativ putini ani incoace a inceput sa se destrame valul de intuneric in care a fost prinsa omenirea de-a lungul a multor, multor generatii. Si noi, adultii de astazi, indiferent de varsta, fiind arhitectii si constructorii Lumii Noi, primim sansa enorma de a descoperi si de a trai, si retroactiv, iubirea adevarata, iubirea neconditionata, iubirea din care si cu care am venit TOTI pe lume! 

Inchei iar cu cel mai frumos citat despre copii, din "Profetul" de Khalil Gibran, in traducerea lui Radu Carneci. Lasati va rog fiecare cuvant sa va patrunda pana in adancul inimii:

 "Copiii vostri nu sunt copiii vostri.

Ei sunt fii si fiicele dorului Vietii de ea insasi indragostita.

Ei vin prin voi, dar nu din voi.

Si desi sunt cu voi, ei nu sunt ai vostri.

Puteti sa le dati dragostea, nu insa si gandurile voastre, 

Fiindca ei au gandurile lor.

Le puteti gazdui trupul dar nu si sufletul,
Fiindca sufletele lor locuiesc in casa zilei de maine, pe carte voi nu o puteti vizita nici chiar in vis.

Puteti nazui sa fiti ca ei, dar nu cautati sa-i faceti asemenea voua,
Pentru ca viata nu merge inapoi, nici zaboveste in ziua de ieri.

Voi sunteti arcul din care copiii vostri, ca niste sageti vii, sunt azvarliti.

Pe drumul nesfarsirii Arcasul vede tinta si cu puterea Lui va incordeaza, astfel ca sagetile-I sa poata zbura iute si departe.

Si puterea vostra, prin mana Arcasului, sa va aduca bucurie,
Caci, precum El iubeste sageata calatoare, tot la fel iubeste si arcul cel statornic."

Cu drag,

Luana Mimi - LuMi

UPDATE 29 mai 2023

O propunere (mai ales pentru oamenii trecuti de 50 de primaveri...)

ZILNIC, ma izbesc pe FB (si eu nu petrec mult timp pe FB!) de tot felul de comentarii veninoase si critici de tip "lovitura sub centura" adresate unor fete sau baieti foarte tineri. Comentatorii sunt in general oameni din generatiile 50+, din care fac si eu parte, dar cu care nu ma solidarizez sub nicio forma.

Oameni buni, haideti sa aratam ca toti anii care au trecut peste NOI, parintii si bunicii copiilor de astazi, nu ne-au adus numai riduri, oboseala si reducerea flexibilitatii (si aici este vorba nu numai despre flexibilitatea fizica, ci mai ales despre cea mentala!), ci ne-au adus adevarata INTELEPCIUNE (atribut care, odata, candva demult, reprezenta exact caracteristica si atuul varstelor "mai mari"). 

Amintiti-va exact si sincer cum erati voi insiva la 15, 17, 20 sau 25 de ani. Recunoasteti ca daca NOI, tu si cu mine, nu am fi facut lumea sa fie asa cum este ea astazi, nici copiii nostri nu ar trebui sa se manifeste asa cum o fac: caci de cele mai multe ori, o fac din disperare si neputinta de a vedea o alta cale, totul face parte din tehnica de supravietuire rezultata din taruma suferita - caci suntem o societate de traumatizati. COPIII NU SUNT CAUZA! Ca si in cazul sanatatii, si in acest caz se confunda masiv efectul cu cauza..... 

Luati in considerare inainte de a comenta rautacios  pozele, gandurile sau experientele tineretului impartasite pe social media, ca NOI, tu si cu mine, suntem creatorii legilor de functionare a lumii moderne si a retelelor de socializare, care nu ar mai exista daca NOI, tu si cu mine, nu le-am sustine si le-am tine in viata, prin energia pe care le-o acordam nesiliti de nimeni. 

Ajunsa aici (articolul a deveni teribil de lung...), trebuie sa fac un nou exercitiu de logica (tehnica mea favorita!) - ce-ar fi daca:

- NIMENI nu ar mai citi, nu ar da mai depare, nu ar comenta (pe scurt, daca nu le-am mai dona energia noastra) toate "gunoaiele si zoaiele" de care abunda presa, televiziunea, social media samd.;

- NIMENI nu s-ar mai dezbraca/prostitua sau nu s-ar  mai "da in stamba" in fata unui aparat de fotografiat sau filmat;

- NIMENI nu ar mai face lucruri periculoase, fara sens sau fara "cap", doar de dragul celebritatii, like-urilor, captarii atentiei samd.;

- NIMENI nu i-ar mai incuraja (caci da, asta faci accesand astfel de filme, pagini, profiluri de social media) pe ceilalti oameni sa faca lucruri periculoase, fara sens sau fara "cap";

-NIMENI nu ar mai vorbi ori in gol si aiurea, ori nu ar mai fura munca altora - aceasta este situatia reala pe 98% din canalele YouTube&Co, canale in care se vorbeste muuuult dar nu se spune cu adevarat NIMIC. Toate aceste canale sunt o expresie a narcisismului si a cultului personalitatii (in anii '80 exista in Romania practic doar o persoana care avea problema asta, si totusi lucrul acesta a fost suficient ca sa se creeze foarte multa nefericire, astazi procentul este exact invers...) de care sufera practic toti oamenii puternic prezenti in mediul virtual/presa. Nu va mai lasati prostiti de tehnicile excelente de marketing, de strategiile corporatiste perfectionate pana la ultimul detaliu sau de lozincile de genul "fac totul pentru voi, cititorii/abonatii/followers".

 Nu are sens sa comentam ca, mai ales!, fetele tinere nu "mai au rusine", atat timp cat copiii cresc astazi intr-o lume in care sexualitatea BOLNAVA este omniprezenta si accesibila cu cea mai mare usurinta, practic de la cele mai fragede varste. Fetele sau baietii, care stau "in banca lor" si nu dezvaluie intregii lumii cele mai intime si mai picante detalii, nu primesc nici like-uri, nici oferte pecuniare, nici atentie, nici faima. Ce motiv ar avea atunci sa nu ne prezinte cu generozitate toate "fatetele" corpurilor si vietilor lor??

Nu are absolut niciun sens sa ne idignam de comportamentul tinerilor, care ne-au avut pe NOI, pe tine si pe mine, ca exemplu de viata. Ei fac ce au invatat de la NOI, de la tine si de la mine. Asa cum bine spunea Carl Gustav Jung, suntem cu totii victimele unor victime.....

Traim in vremuri in care nerusinarea, nesimtirea si lipsa simtului ridicolului sunt recompensate, in primul rand de NOI, de tine si de mine...... NOI, tu si cu mine, decidem cu click-urile noastre si cu banii nostri, ce se posteaza maine in internet, ce apare in presa, ce filme si emisiuni se fac samd. Impreuna decidem cum va arata fata lumii in care cresc copiii si nepotii nostri.

Internetul ar putea fi o lume minunata daca ar fi folosit cu "cap". Ei ce ziceti, devenim NOI, tu si eu, exemplele pozitive de viata de care copiii si nepotii nostri au mai multa nevoie ca oricand?

Rezolutii pentru 2022

 Probabil ca astazi este ziua anului in care se iau cele mai multe decizii ferme, cele mai multe dintre ele fiind desigur legate de cresterea calitatii vietii. Din pacate, aceste hotarari de inceput de an sunt la scurt timp ingropate sub munti de rutina, comoditate (ca sa nu spunem lene), dependente samd.

Dupa o dupa-amiaza ca rupta din Rai, la soare pe propria terasa (multumita lockdown-ului in care ma gasesc), cu o carte buna si o bautura divina, fermecata de cantecul pasarelelor din gradina si asistata de Taja, cea mai buna asistenta din lume, am realizat ca ar trebuie sa vin neaparat si eu in prima zi a acestui An Nou, bun si frumos, cu o rezolutie (conform DEX, rezolutie=hotarare  luata ca urmare a unei dezbateri colective SAU, atentie mare, rezolutie=(Med.) Dispariție a semnelor de boală sau a unui proces patologic.)

Pentru aceasta, incep cu cateva intrebari cheie: Ce-ar fi daca sanatatea ar fi o decizie proprie? Ce-ar fi daca ai hotari TU insuti, ca de astazi inainte sa fii sanatos? Ce-ar insemna pentru tine daca ai fi sanatos? DE CE VREI SA FII SANATOS si mai ales, ce ai face daca ai fi sanatos? Caci din experienta adunata in cadrul sedintelor de consultanta, am constatat ca ii incurc pe foarte multi oamenii daca le pun intrebarea: Daca ai deveni sanatos in urmatoarele 5 minute, ce ai face, cum ar arata atunci viata ta? 

Toate aceste intrebari sunt foarte importante si toti oameni ar trebui sa si le puna si sa mediteze un timp indelungat pe marginea lor (cel mai bine in scris!). 

Caci la ce iti foloseste sa posezi ceva, daca nu stii la ce iti trebuie si cum se foloseste? Si remarcati acum cercul vicios in care se invart cei mai multi bolnavi? Daca iti doresti un lucru (in cazul acesta sanatatea), dar nu stii ce poti  si ce vrei sa faci cu lucrul respectiv, atunci nu vei dispune nici de disciplina, perseverenta, motivatia si hotararea care sunt necesare pentru a obtine lucrul respectiv!

In acelasi timp, daca eu cred ca boala este un capriciu rautacios al naturii, un ghinion imprevizibil si incontrolabil, o mostenire genetica nefericita sau o urmare a unui sistem imunitar defectuos, atunci eu sunt doar o victima nevinovata si neputincioasa, aflata la cheremul multor factori exteriori. 

Insa in momentul in care incep sa cred ca boala reprezinta doar un raspuns logic si usor de inteles  la greselile facute de noi insine, atunci se schimba imediat perspectiva, caci trec din  rolul victimei in rolul creatorului. Si daca eu sunt cel care am creat o anumita situatie negativa, inseamna ca tot eu o si pot oricand schimba. Si astfel,  pot prelua in propriile maini responsabilitatea pentru propria sanatate (de fapt pentru propria viata)! 

Deci, ce-ar fi daca am adopta astazi, in acesta zi foarte puternica din puncte de vedere energetic, rezolutia de a fi  sanatosi in 2022?

Ce-ar fi daca am adopta rezolutia, AICI si ACUM, de a  face din anul 2022 cel mai frumos si mai bun an al vietii noastre de pana acum?

Si ce-ar fi daca milioane de oameni ar visa acelasi vis?

Va doresc tuturor un An Nou plin de pace, liniste, frumusete, bucurii, belsug, bunastare, sanatate, vise implinite si VINDECARE la toate nivelurile!

La multi ani!

Din tot sufletul,

Luana Mimi

PS Daca vrei sa adopti si tu aceste rezolutii, te-ar ajuta desigur mult, daca te-ai informa si documenta mai bine (citeste, vizioneaza, poarta discutii samd.). Ar fi  de exemplu ideal sa stii mai multe despre rolul hotarator pe care-l joaca modul de alimentatie pentru sanatatea HOLISTICA, adica pentru toate nivelurile vietii unui om! Daca doresti mai multe informatii, poti face click AICI, pentru una dintre cele mai importante postari de pe acest blog, despre hrana vie ca panaceu. 

AICI este postarea la fel de importanta despre salutogeneza.

AICI este postarea despre o abordare naturala, de bun-simt a bolilor, exemplificata pentru cancer.

De asemenea, este de mare folos  si sa ai in jurul tau oameni care sa fi descoperit deja efectele benefice ale medicinei naturale si care sa aiba o experienta cat mai mare in domeniu. 

Iar daca vrei sa incerci retete noi, de exemplu somonul tip "save the salmon", puteti participa la atelierele mele din octmbrie 2022.

Din comorile doamnei Elena Niţă Ibrian (1921-2009) - O colecţie de reţete din bucătăria creativă, reţete de hrană vie din bucătăria fără foc şi amintiri de suflet adunate şi prelucrate de Luana Walter -

 Astăzi, 12.11.2021,  se implinesc 100 de ani de la nașterea doamnei Elena Nită Ibrian. La Piatra-Neamț au avut loc în ultimele luni multe acțiuni dedicate bunei doamne, de exemplu, o expoziție excepțională de cămăși românești. Maria Tamaş tocmai mi-a scris un mesaj: "Aceste cămăși au fost cusute de "fete" din "Șezătoarea de Piatră" pentru a o omagia pe Elena Niță Ibrian. Cămășile au fost cusute după izvoade donate de Elena Niță Ibrian Muzeului de Etnografie. De asemenea,  va avea loc în această zi la mormântul doamnei Ibrian o slujbă de pomenire organizată de Complexul Muzeal Piatra Neamț.  Iată că nu se uită valorile."

Maria Tamas, Gabriela Mihaela Pruteanu si doamna Elena Nita Ibrian

 Şi cum aş putea eu să sărbătoresc mai bine această zi, decât cu o lansare de carte?! Încercand astfel să îmi arăta iubirea şi recunoştinţa, dar şi pentru a da mai departe, tuturor celor care au nevoie de ajutor, măcar o parte din comorile adunate de doamna Ibrian în peste 60 de ani de muncă în slujba lui Dumnezeu şi a oamenilor.

Tot mai des,  modul de viaţǎ bazat pe o alimentaţie naturală cu alimente netratate termic este prezentat în mod eronat (în presǎ şi în mediul virtual),  ca fiind ceva cu totul nou, absolut modern şi trendy, ceva ⸲⸲tocmai” descoperit. Dar acest lucru nu este adevǎrat, hrana vie are la noi în ţară,  tocmai datoritǎ doamnei Elena Niţǎ Ibrian (12.11.1921-09.09.2009) - adevărata iniţiatoare a mişcării raw food din România, o tradiţie lungǎ.

Povestea doamnei Ibrian este dǎtǎtoare  de speranţǎ, întǎrindu-i în special pe cei care s-au decis sǎ învingǎ, cu ajutorul regimului de viaţǎ cu hrana vie, o boalǎ grea. Acest om  s-a îmbolnǎvit atât de grav de cancer, la o vârstǎ fragedǎ şi, totuşi, a reuşit sǎ se vindece şi sǎ trǎiascǎ mai departe peste şaizeci de ani, numai cu simpla hranǎ neprelucratǎ termic. Nu a mai cunoscut durerile, disperarea sau frica, pe care orice boalǎ gravǎ le aduce cu sine, reuşind chiar sǎ ducǎ o viaţǎ frumoasǎ şi binecuvântatǎ, în slujba oamenilor bolnavi, bǎtrâni şi sǎraci. Fiecare zi din  viaţa acestei doamne, este un exemplu de necontestat cǎ hrana vie nu este doar un mod de alimentaţie, doar o simplǎ dietǎ la modǎ, ci poate fi chiar o metodǎ de tratament sau un adevǎrat mod de viaţǎ. Iar prin viaţa sa exemplarǎ, doamna Elena Niţǎ Ibrian, ne-a demonstrat tuturor ce înseamnǎ sǎ fii  cu adevǎrat un om bun,  un OM, aşa cum ne-a gândit de fapt Dumnezeu pe noi toţi atunci când ne-a creat.

La sfârșitul anului 2016, după o noapte cu vise venite din lumea îngerilor, am avut viziunea unei cărți cu fotografii frumos colorate, în care să fie publicate măcar o parte din rețetele bunei doamne Ibrian şi din poveștile minunate despre viaţa ei, despre hrana vie și despre puterea  vindecătoare de excepție a unei vieţi naturale. Am avut însă nevoie de 5 ani pentru a finaliza acest proiect de suflet, și tocmai astăzi, exact în ziua în care doamna Ibrian ar fi împlinit 100 de ani, cartea despre buna doamnă pornește în lumea largă....

Cartea conţine nu numai poveşti de suflet, cu şi despre inegalabila doamnǎ a ⸲⸲bucǎtǎriei fǎrǎ foc”, ci atât reţete din bucătăria creativă, cât şi reţete de hrană vie.

 

Cartea, disponibilă deocamdată doar în format electronic,  poate fi comandată AICI (click). 

Să ne fericim cu toții astăzi că am fost cu adevărat binecuvântați, având  privilegiul de a o cunoaște pe doamna Ibrian, și să-i ducem lumina și mai departe, cu spor și multă bucurie.

 Cred că așa  ar trebui de fapt să se desfăşoare viaţa oricăruia dintre noi: să lăsăm cu toţii urme adânci şi frumoase prin vieţile tuturor oamenilor pe care-i întâlnim şi cu care avem experienţe comune de viaţă, în scurta noastră trecere prin viaţa pământească. Pare paradoxal, dar singurul lucru care chiar contează şi care rămâne după ce părăsim această lume, dăinuind câteodată chiar şi sute sau mii de ani, este doar aceea dâra lungă de lumină rămasă în urma noastră.

La final, încă o notă personală: Ziua de 12 noiembrie are însă pentru mine o însemnătate deosebită la puterea a doua, ca o sabie cu două tăișuri sau cele două fețe ale aceleiași medalii: pe de o parte, este ziua în care doamna Ibrian a venit pe lume,  ca să ne aducă atâta lumină, iar pe cealaltă parte, este în același timp exact și ziua în care Wilhelm Fiebiger (click aici pt. postarea de la centenarul lui Willi) a părăsit această lume, luând o mare parte de lumină cu el. O mare lecție, direct de la Sursa Surselor: bucuria și suferință sunt mereu împreună, strâns împletite una cu alta, îmbrățișate voluptos în dansul etern al vieții și morții...

Cu drag si din toata inima,

Luana (Mimi) Walter

 

 

 

 

The Highly Sensitive Person (HSP) & Empath

Am invatat in viata mea de la foarte multi oameni, asa cum face orice om. Unii profesori au fost adevarati invatatori, altii mai mult pseudo-maestri - dar de invatat, am invatat ceva (fie si doar un singur lucru important) de la toti. Fara exceptie. 

Una dintre temele vietii mele, pe care STIU de foarte multi ani ca trebuie sa o dau neaparat mai departe, este tema legata de oamenii extrem de sensibili & empatici - The Highly Sensitive Person HSP & Empath (E). Cumva m-am fofilat insa  cu multa gratie si ingeniozitate, peste 14 ani, de la aceasta datorie, sperand ca poate va trece paharul acesta de la mine (daca cititi pana la sfarsit, voi explica mai exact ceva mai tarziu). Dar pentru ca am constatat foarte des in toti acesti ani, ca exista si-n ziua de azi mult PREA multi oameni neinformati sau fals informati  (chiar si in randurile celor care merg de ani de zile pe aceasta cale a dezvoltarii personale, care au citit zeci sau sute de carti, care au absolvit nenumarate cursuri etc.), am priceput ca fofileala mea a luat sfarsit. Desi oamenirea beneficiaza momentan de o saturatie informationala, noi, acesti oameni extrem de sensibli, suntem in continuare incredibil de gresit intelesi si tratati nedrept si prost. Asa ca nu-mi ramane decat sa accept misiunea si ma rog sa o si indeplinesc bine.

Despre HSP am aflat in 2007, cand una dintre "surorile mele raw vegan" mi-a dat o carte, mentionand cu multa insistenta, ca trebuie sa o citesc neaparat, cat mai repede. Ce sa va mai zic?!? Elisabeth a avut dreptate, cartea a fost pentru mine ca o gura de oxigen dupa ce am stat 2 minute cu capul sub apa. Mi-a facut teribil de bine sa aflu ca de fapt nu sunt nici ciudata, nici defecta, nici pe jumatate extraterestra, ci ca sunt de fapt un om diferit, deosebit si special: un om extrem de sensibil si empatic. 

In USA si in Europa de Vest,  subiectul HSP&Empath este intre timp extrem de bine analizat, documentat si demonstrat. Este cunoscut  si recunoscut nu doar in lumea psihologiei, ci si in randurile oamenilor care nu lucreaza in acest domeniu. Expertii din domeniul psihologiei, pedagogiei si psihiatriei subliniaza ca in cazul acestei sensiblitati extrem de ridicate  NU este vorba nici despre o afectiune, nici despre o anomalie, caci sunt in intreaga lume mult prea multi oameni hipersensibili/hiper-empatici sau suprasensibili (in literatura de specialitate sunt folositi si alti termeni, de exemplu: om ultrasensibil si ultrasensibilitate, persoana cu sensibilitate ridicata sau extrema samd. - din pacate, multi dintre acesti termeni au capatat o conotatie peiorativa.....). Stiinta apreciaza ca un procent de aproximativ 15-20% din populatie apartine acestei categorii - este pur si simplu vorba despre un tip special de om (cu multe alte sub-tipuri desigur). Acesti oameni sunt altfel, pentru ca din punct de vedere biologic au pur si simplu un sistem nervos diferit!!

Carl-Gustav Jung a fost primul care a definit aceasta categorie de oameni, inca din 1913, din pacate nu a dezvoltat mai departe tema. Si Alice Miller a abordat-o, dar tot numai tangent, si de abia in anii ´90 a fost dezvoltat pe larg acest subiect de catre  Dr. Elaine Aron (pentru mai multe amanunte, fa click AICI). Ceva mai tarziu, Dr.Judith Orloff a adus in discutie si a definit termenul de oameni extrem de hipersensibili, numind generic acest tip de om "empath=hipersensibil empatic sau hiper-empatic", acest tip reprezentand un fel de superlativ al hipersesibilitatii (AICI mai multe amanunte).

Hai sa vorbim acum, mai nestiintific, dar pe intelesul tuturor, despre caracteristicile generale ale acestor oameni. Noi, HSPs si Empaths, suntem oameni extrem de sensibili si de empatici, oameni pentru care viata de zi cu zi  este de multe ori greu de suportat, caci pentru noi lumea este adesea prea galagioasa, prea stridenta, prea puternic mirositoare, prea rapida, prea dura samd.

Oamenii cu o sensibilitate extrem de ridicata sunt practic permeabili fata de tot ceea ce este in jurul lor, atat in planul fizic, cat si in planul mental, emotional sau sufletesc. Sunt oameni care simt  "pe propria piele" tot ceea ce simt cei din jurul lor, de aceea sunt si extrem de vulnerabili. Sunt "oamenii-mimoze"  pe care ceilalti ori ii iau in batjocura, ori ii eticheteaza ca fiind niste prefacuti si simulanti, neputandu-si imagina ca acesti oameni SIMT si TRAIESC totul altfel. Dr. Judith Ornish spunea ca suntem atat de sensibili, incat daca luam un obiect in mana, simtim acest lucru ca si cum am avea 50 de degete in loc de 5!  Oamenii hipersensibili au TOATE simturile (care nu sunt nicidecum doar 5!) extrem de bine dezvoltate, ei beneficiind si de perceptii extrasenzoriale - dar nici acest lucru nu le este de mare folos, caci oamenii sensibili sunt adesea categorisiti ca fiind mai mult sau mai putin "dusi cu pluta" (sau chiar nebuni). Oamenii hiper-empatici nu doar simt emotiile si energiile din exterior, ci  se identifica atat de tare cu ele, incat pentru ei acestea  devin chiar propriile lor trairi. Si tot datorita simturilor atat de bine dezvoltate, ei pot comunica fara probleme si cu plantele, animalele, elementele naturii, spiritele, lucurile neinsufletite samd. 

Sunt tot mai multi expertii care subliniaza ca in conformitate cu multe studii si cercetari recente din domeniul traumei, cea mai mare a HSP/E sunt in acelasi timp si oameni profund traumatizati. 

Practic toti copiii de cristal, indigo sau ai curcubeului sunt HSP/E, la fel ca si cea mai mare parte a copiilor  ale caror mame au suferit traume mari in timpul sarcinii sau care au trecut printr-o nastere dramatica (iar aici se incadreaza si un procent foarte mare al copiilor nascuti prin cezariana!). 

Multi artisti si oameni de cultura sunt HSP/E, caci atat legatura foarte puternica a oamenilor extrem de sensibili si empatici cu divinitatea, cat si simtul lor estetic exceptional si creativitate lor iesita din comun pot fi exprimate cel mai bine in muzica, pictura, literatura, teatru, filosofie samd.

Ii puteti recunoaste de la o posta pe oamenii extrem de sensibili, caci ei sunt acei oameni, asa cum bine spunea Anita Moorjani, "salvatori, darnici si vindecatori", sunt cei care fac tot ce la sta in putere sa-i ajute pe cei din jur, chiar daca pretul platit este epuizarea tuturor resurselor personale.

Oamenii extrem de sensibili au un ego foarte putin dezvoltat,  ceea ce ii face adesea sa devina presul de sters pentru oamenii egotici din jurul lor. Si aici trebuie sa fac o acolada foarte mare, pentru a atrage atentia asupra unui fenomen foarte des intalnit in ultimul timp si ingrozitor de toxic pentru oamenii extrem de sensibili. In scena spirituala, sunt foarte multi Gurus, care propovaduiesc atingerea iluminarii prin eliberarea de ego. Acesti oameni au fost in general ei insisi oameni cu un ego foarte puternic, care datorita unor experiente spirituale semnificative, s-au trezit/au fost iluminati si au devenit invatatori pentru ceilalti oameni. Mesajul lor este in principiu fantastic si foarte bun, caci nu trebuie sa uitam ca cea mai mare parte a populatiei globului chiar are nevoie sa lucreze la tema controlarea/imblanzirea EGOului. Insa greseala capitala pe care o comit acesti oameni, foarte bine intentionati de altfel, este ca nu fac O DIFERENTIERE clara intre oamenii extrem de sensibili si cei normal sensibili. Deoarece acesti Gurus NU SUNT persoane hipersensibile SI NU CUNOSC practic absolut deloc aceasta tematica, nu-si imagineaza cum sunt "construiti si functioneaza" oamenii hipersensibili si nici NU realizeaza ce greseala fac pornind de la premiza ca TOTI oamenii sunt exact ca ei. Nu de putine ori, problemele oamenilor hipersensibili se agraveaza masiv dupa un astfel de retreat, curs sau atelier la un guru celebru. Si a-i spune unui om extrem de sensibil ca toate problemele lui vin de la ego si ca le poate rezolva distrugandu-si ego-ul, poate fi adesea chiar fatal! Culmea este ca TOCMAI in scena spirituala se invart  foarte multi oameni hipersensibili, iar oamenii egotici nu sunt de fapt interesati de aceste cercuri si nici nu sunt deschisi pentru aspectele spirituale ale vietii. Acesta situatie paradoxala a fost dezbatuta pe larg de Anita Moorjani, autoare cartilor "Am murit si m-am descoperit pe mine insami" si "Sensitive is the new strong" pe care le recomand cu cea mai mare caldura (sunt practic literatura obligatorie pentru oamenii extrem de sensibili!). La fel  de folositoare sunt si canalul YouTube al Anitei si profilele social media. Aici pot gasi o raza de lumina atat toti oamenii hipersensibili, cat si oamenii cu o sensibilitate normala, care sunt insa treziti si vor sa-i inteleaga mai bine pe toti oamenii sau care au in cercurile apropiate oameni hipersensibili. Mai jos, un video (in engleza) in care dezbate exact aceste probleme.

 

Oamenii hipersensibili si hiper-empatici sufera adesea de boli cronice, mai ales de afectiuni auto-imune, dermatologice si oncologice. Si exemplul Anitei Moorjani, care a avut cancer limfatic (Limfomul Hodgkin) in stadiu final este  edificator: Anita a cazut in coma pe 06.02.2006, zi in care organele ei isi intrerupeau unul dupa altul functionarea, si astfel, ea a intrat in moarte aparenta, traind o experienta divina. A reiesit din coma dupa cateva ore si s-a vindecat complet in doar cateva saptamani, vindecarea ei fiind vazuta si astazi in lumea medicala drept o "minune"! Anita Moorjani scrie: "Sunt convinsa ca fiecare decizie pe acre o luam si fiecare alegere pe care o facem in viata, ori reprezinta un pas inainte, pe calea exprimarii si acceptarii sinelui nostru autetic superior, ori reprezinta un pas inapoi, care ne facem sa ne indepartam tot mai mult de noi insine, sa ne pierdem si sa ne minimalizam, ducand in final la boala". 

Si Dr. Christiane Northrup (ea insasi fiind o persoana hiper-empatica) spune foarte clar: "Oamenii hiper-empatici sunt suflete foarte avansate care s-au incarnat pe pamant intr-un numar tot mai ridicat, pentru a aduce lumina in aceste vremuri ale transformarii lumii".

Cu cateva zile in urma, cand m-am hotarat sa scriu aceasta postare, mi-am raspuns in cele din urma si singura la intrebarea: De ce blogul meu nu are succes si de ce nu reusesc sa-mi castig si eu existenta facand ceea ce sunt chemata sa fac? Retragandu-ma cu aceasta intrebare in interiorul meu, am inteles ca oamenii cu o sensibilitate normala pur si simplu nu ma pot intelege, ENERGETIC eu vorbesc cum ar veni o limba straina pentru ei. De aceea, ei nu pot rezona cu mine si cu informatia pe care o dau mai departe si de aceea cea mai vizualizata pagina a blogului ramane pagina cu retetele. Deci FAPTUL CA MA CITITI (in general si nu doar retetele), este de fapt o dovada ca sunteti la randul vostru oameni (extrem de) hipersensibili.

Din pacate, in lumea materialista in care traim, toate aceste insusiri nu sunt vazute cu ochi buni si sunt inabusite in fasa, copiii sunt "dresati" sa se incadreze in lumea stricta a celor 5 simturi si sunt crescuti in minciuna ca astfel de insusiri reprezinta ceva nedorit si rau. Hipersensibilitatea poate fi vazuta astfel ca o sabie cu doua taisuri. Si asa penduleaza toti oamenii hipersensibili o viata intreaga intre blestem si har.....

In copilarie, hipersensibiliatea a fost si pentru mine un blestem, caci parintii mei erau total depasiti de felul meu de a fi si priveau sensibilitatea mea extrema (si eu chiar sunt un caz extrem) ca pe o slabiciune si o pacoste de care trebui neaparat sa scap. Saracii erau tare nefericiti ca sunt atat de sensibila si-si faceau griji foarte mari din aceasta cauza. Deci nu este de mirare ca m-am chinuit o viata sa fiu altfel decat eram cu adevarat, am purtat mii de masti, incercand sa fiu cu fiecare om in parte, asa cum ma gandeam ca ar fi dorit sa fiu. M-am zbatut ca o nebuna sa incerc sa fiu ca ceilalti, in incercarea disperata de a fi acceptata. Mi-am negat sufletul si toata fiinta. Am fost nefericita si plina de rusine pentru cine eram (fara a sti insa cu adeverat cine sunt!). Si daca as fi primit ocazia sa fac schimb de trup/minte/suflet cu altcineva, as fi facut-o fara sa clipesc....

Mi-au trebui aproape 50 de ani ca sa inteleg si sa accept ceea ce TOTI maestrii ne invata, si anume, ca cea mai mare slabiciune este de fapt punctul meu cel mai tare si ca are 100% ceva de-a face cu menirea mea. Si astazi pot vedea si pot accepta sensibilitatea mea extrema ca pe o binecuvantare, ca pe un dar divin si un har.  

Am reinceput sa ofer consultanta online, concentrandu-ma insa in special pe problemele oamenilor cu sensibilitate ridicata. Acest lucru nu inseamna insa ca nu mai fac consultanta de nutritie, caci TOTUL SE LEAGA, si o mare parte a oamenilor hipersensibili si empatici sunt desigur inclinati spre veganism (caci ei simt intens SI suferinta animalelor....). 

Deci ofer sesiuni individuale si personalizate de coaching holistic online, cu livecall audio/video (WA sau Zoom), 60€(300 lei)/30 minute sau 100€(500 lei)/ora. Daca credeti ca va pot ajuta si veti sa lucram impreuna, imi puteti scrie un mail pe adresa: heilberatung@gmail.com.

Cu mult si mare drag,

Luana (Fericita) Walter