miercuri, 13 octombrie 2021

The Highly Sensitive Person (HSP) & Empath

Am invatat in viata mea de la foarte multi oameni, asa cum face orice om. Unii profesori au fost adevarati invatatori, altii mai mult pseudo-maestri - dar de invatat, am invatat ceva (fie si doar un singur lucru important) de la toti. Fara exceptie. 

Una dintre temele vietii mele, pe care STIU de foarte multi ani ca trebuie sa o dau neaparat mai departe, este tema legata de oamenii extrem de sensibili & empatici - The Highly Sensitive Person HSP & Empath (E). Cumva m-am fofilat insa  cu multa gratie si ingeniozitate, peste 14 ani, de la aceasta datorie, sperand ca poate va trece paharul acesta de la mine (daca cititi pana la sfarsit, voi explica mai exact ceva mai tarziu). Dar pentru ca am constatat foarte des in toti acesti ani, ca exista si-n ziua de azi mult PREA multi oameni neinformati sau fals informati  (chiar si in randurile celor care merg de ani de zile pe aceasta cale a dezvoltarii personale, care au citit zeci sau sute de carti, care au absolvit nenumarate cursuri etc.), am priceput ca fofileala mea a luat sfarsit. Desi oamenirea beneficiaza momentan de o saturatie informationala, noi, acesti oameni extrem de sensibli, suntem in continuare incredibil de gresit intelesi si tratati nedrept si prost. Asa ca nu-mi ramane decat sa accept misiunea si ma rog sa o si indeplinesc bine.

Despre HSP am aflat in 2007, cand una dintre "surorile mele raw vegan" mi-a dat o carte, mentionand cu multa insistenta, ca trebuie sa o citesc neaparat, cat mai repede. Ce sa va mai zic?!? Elisabeth a avut dreptate, cartea a fost pentru mine ca o gura de oxigen dupa ce am stat 2 minute cu capul sub apa. Mi-a facut teribil de bine sa aflu ca de fapt nu sunt nici ciudata, nici defecta, nici pe jumatate extraterestra, ci ca sunt de fapt un om diferit, deosebit si special: un om extrem de sensibil si empatic. 


In USA si in Europa de Vest,  subiectul HSP&Empath este intre timp extrem de bine analizat, documentat si demonstrat. Este cunoscut  si recunoscut nu doar in lumea psihologiei, ci si in randurile oamenilor care nu lucreaza in acest domeniu. Expertii din domeniul psihologiei, pedagogiei si psihiatriei subliniaza ca in cazul acestei sensiblitati extrem de ridicate  NU este vorba nici despre o afectiune, nici despre o anomalie, caci sunt in intreaga lume mult prea multi oameni hipersensibili/hiper-empatici sau suprasensibili (in literatura de specialitate sunt folositi si alti termeni, de exemplu: om ultrasensibil si ultrasensibilitate, persoana cu sensibilitate ridicata sau extrema samd. - din pacate, multi dintre acesti termeni au capatat o conotatie peiorativa.....). Stiinta apreciaza ca un procent de aproximativ 15-20% din populatie apartine acestei categorii - este pur si simplu vorba despre un tip special de om (cu multe alte sub-tipuri desigur). Acesti oameni sunt altfel, pentru ca din punct de vedere biologic au pur si simplu un sistem nervos diferit!!

Carl-Gustav Jung a fost primul care a definit aceasta categorie de oameni, inca din 1913, din pacate nu a dezvoltat mai departe tema. Si Alice Miller a abordat-o, dar tot numai tangent, si de abia in anii ´90 a fost dezvoltat pe larg acest subiect de catre  Dr. Elaine Aron (pentru mai multe amanunte, fa click AICI). Ceva mai tarziu, Dr.Judith Orloff a adus in discutie si a definit termenul de oameni extrem de hipersensibili, numind generic acest tip de om "empath=hipersensibil empatic sau hiper-empatic", acest tip reprezentand un fel de superlativ al hipersesibilitatii (AICI mai multe amanunte).

Hai sa vorbim acum, mai nestiintific, dar pe intelesul tuturor, despre caracteristicile generale ale acestor oameni. Noi, HSPs si Empaths, suntem oameni extrem de sensibili si de empatici, oameni pentru care viata de zi cu zi  este de multe ori greu de suportat, caci pentru noi lumea este adesea prea galagioasa, prea stridenta, prea puternic mirositoare, prea rapida, prea dura samd.

Oamenii cu o sensibilitate extrem de ridicata sunt practic permeabili fata de tot ceea ce este in jurul lor, atat in planul fizic, cat si in planul mental, emotional sau sufletesc. Sunt oameni care simt  "pe propria piele" tot ceea ce simt cei din jurul lor, de aceea sunt si extrem de vulnerabili. Sunt "oamenii-mimoze"  pe care ceilalti ori ii iau in batjocura, ori ii eticheteaza ca fiind niste prefacuti si simulanti, neputandu-si imagina ca acesti oameni SIMT si TRAIESC totul altfel. Dr. Judith Ornish spunea ca suntem atat de sensibili, incat daca luam un obiect in mana, simtim acest lucru ca si cum am avea 50 de degete in loc de 5!  Oamenii hipersensibili au TOATE simturile (care nu sunt nicidecum doar 5!) extrem de bine dezvoltate, ei beneficiind si de perceptii extrasenzoriale - dar nici acest lucru nu le este de mare folos, caci oamenii sensibili sunt adesea categorisiti ca fiind mai mult sau mai putin "dusi cu pluta" (sau chiar nebuni). Oamenii hiper-empatici nu doar simt emotiile si energiile din exterior, ci  se identifica atat de tare cu ele, incat pentru ei acestea  devin chiar propriile lor trairi. Si tot datorita simturilor atat de bine dezvoltate, ei pot comunica fara probleme si cu plantele, animalele, elementele naturii, spiritele, lucurile neinsufletite samd. 

Sunt tot mai multi expertii care subliniaza ca in conformitate cu multe studii si cercetari recente din domeniul traumei, cea mai mare a HSP/E sunt in acelasi timp si oameni profund traumatizati. 

Practic toti copiii de cristal, indigo sau ai curcubeului sunt HSP/E, la fel ca si cea mai mare parte a copiilor  ale caror mame au suferit traume mari in timpul sarcinii sau care au trecut printr-o nastere dramatica (iar aici se incadreaza si un procent foarte mare al copiilor nascuti prin cezariana!). 

Multi artisti si oameni de cultura sunt HSP/E, caci atat legatura foarte puternica a oamenilor extrem de sensibili si empatici cu divinitatea, cat si simtul lor estetic exceptional si creativitate lor iesita din comun pot fi exprimate cel mai bine in muzica, pictura, literatura, teatru, filosofie samd.

Ii puteti recunoaste de la o posta pe oamenii extrem de sensibili, caci ei sunt acei oameni, asa cum bine spunea Anita Moorjani, "salvatori, darnici si vindecatori", sunt cei care fac tot ce la sta in putere sa-i ajute pe cei din jur, chiar daca pretul platit este epuizarea tuturor resurselor personale.

Oamenii extrem de sensibili au un ego foarte putin dezvoltat,  ceea ce ii face adesea sa devina presul de sters pentru oamenii egotici din jurul lor. Si aici trebuie sa fac o acolada foarte mare, pentru a atrage atentia asupra unui fenomen foarte des intalnit in ultimul timp si ingrozitor de toxic pentru oamenii extrem de sensibili. In scena spirituala, sunt foarte multi Gurus, care propovaduiesc atingerea iluminarii prin eliberarea de ego. Acesti oameni au fost in general ei insisi oameni cu un ego foarte puternic, care datorita unor experiente spirituale semnificative, s-au trezit/au fost iluminati si au devenit invatatori pentru ceilalti oameni. Mesajul lor este in principiu fantastic si foarte bun, caci nu trebuie sa uitam ca cea mai mare parte a populatiei globului chiar are nevoie sa lucreze la tema controlarea/imblanzirea EGOului. Insa greseala capitala pe care o comit acesti oameni, foarte bine intentionati de altfel, este ca nu fac O DIFERENTIERE clara intre oamenii extrem de sensibili si cei normal sensibili. Deoarece acesti Gurus NU SUNT persoane hipersensibile SI NU CUNOSC practic absolut deloc aceasta tematica, nu-si imagineaza cum sunt "construiti si functioneaza" oamenii hipersensibili si nici NU realizeaza ce greseala fac pornind de la premiza ca TOTI oamenii sunt exact ca ei. Nu de putine ori, problemele oamenilor hipersensibili se agraveaza masiv dupa un astfel de retreat, curs sau atelier la un guru celebru. Si a-i spune unui om extrem de sensibil ca toate problemele lui vin de la ego si ca le poate rezolva distrugandu-si ego-ul, poate fi adesea chiar fatal! Culmea este ca TOCMAI in scena spirituala se invart  foarte multi oameni hipersensibili, iar oamenii egotici nu sunt de fapt interesati de aceste cercuri si nici nu sunt deschisi pentru aspectele spirituale ale vietii. Acesta situatie paradoxala a fost dezbatuta pe larg de Anita Moorjani, autoare cartilor "Am murit si m-am descoperit pe mine insami" si "Sensitive is the new strong" pe care le recomand cu cea mai mare caldura (sunt practic literatura obligatorie pentru oamenii extrem de sensibili!). La fel  de folositoare sunt si canalul YouTube al Anitei si profilele social media. Aici pot gasi o raza de lumina atat toti oamenii hipersensibili, cat si oamenii cu o sensibilitate normala, care sunt insa treziti si vor sa-i inteleaga mai bine pe toti oamenii sau care au in cercurile apropiate oameni hipersensibili. Mai jos, un video (in engleza) in care dezbate exact aceste probleme.
 

Oamenii hipersensibili si hiper-empatici sufera adesea de boli cronice, mai ales de afectiuni auto-imune, dermatologice si oncologice. Si exemplul Anitei Moorjani, care a avut cancer limfatic (Limfomul Hodgkin) in stadiu final este  edificator: Anita a cazut in coma pe 06.02.2006, zi in care organele ei isi intrerupeau unul dupa altul functionarea, si astfel, ea a intrat in moarte aparenta, traind o experienta divina. A reiesit din coma dupa cateva ore si s-a vindecat complet in doar cateva saptamani, vindecarea ei fiind vazuta si astazi in lumea medicala drept o "minune"! Anita Moorjani scrie: "Sunt convinsa ca fiecare decizie pe acre o luam si fiecare alegere pe care o facem in viata, ori reprezinta un pas inainte, pe calea exprimarii si acceptarii sinelui nostru autetic superior, ori reprezinta un pas inapoi, care ne facem sa ne indepartam tot mai mult de noi insine, sa ne pierdem si sa ne minimalizam, ducand in final la boala". 

Si Dr. Christiane Northrup (ea insasi fiind o persoana hiper-empatica) spune foarte clar: "Oamenii hiper-empatici sunt suflete foarte avansate care s-au incarnat pe pamant intr-un numar tot mai ridicat, pentru a aduce lumina in aceste vremuri ale transformarii lumii".

Cu cateva zile in urma, cand m-am hotarat sa scriu aceasta postare, mi-am raspuns in cele din urma si singura la intrebarea: De ce blogul meu nu are succes si de ce nu reusesc sa-mi castig si eu existenta facand ceea ce sunt chemata sa fac? Retragandu-ma cu aceasta intrebare in interiorul meu, am inteles ca oamenii cu o sensibilitate normala pur si simplu nu ma pot intelege, ENERGETIC eu vorbesc cum ar veni o limba straina pentru ei. De aceea, ei nu pot rezona cu mine si cu informatia pe care o dau mai departe si de aceea cea mai vizualizata pagina a blogului ramane pagina cu retetele. Deci FAPTUL CA MA CITITI (in general si nu doar retetele), este de fapt o dovada ca sunteti la randul vostru oameni (extrem de) hipersensibili.

Din pacate, in lumea materialista in care traim, toate aceste insusiri nu sunt vazute cu ochi buni si sunt inabusite in fasa, copiii sunt "dresati" sa se incadreze in lumea stricta a celor 5 simturi si sunt crescuti in minciuna ca astfel de insusiri reprezinta ceva nedorit si rau. Hipersensibilitatea poate fi vazuta astfel ca o sabie cu doua taisuri. Si asa penduleaza toti oamenii hipersensibili o viata intreaga intre blestem si har.....

In copilarie, hipersensibiliatea a fost si pentru mine un blestem, caci parintii mei erau total depasiti de felul meu de a fi si priveau sensibilitatea mea extrema (si eu chiar sunt un caz extrem) ca pe o slabiciune si o pacoste de care trebui neaparat sa scap. Saracii erau tare nefericiti ca sunt atat de sensibila si-si faceau griji foarte mari din aceasta cauza. Deci nu este de mirare ca m-am chinuit o viata sa fiu altfel decat eram cu adevarat, am purtat mii de masti, incercand sa fiu cu fiecare om in parte, asa cum ma gandeam ca ar fi dorit sa fiu. M-am zbatut ca o nebuna sa incerc sa fiu ca ceilalti, in incercarea disperata de a fi acceptata. Mi-am negat sufletul si toata fiinta. Am fost nefericita si plina de rusine pentru cine eram (fara a sti insa cu adeverat cine sunt!). Si daca as fi primit ocazia sa fac schimb de trup/minte/suflet cu altcineva, as fi facut-o fara sa clipesc....

Mi-au trebui aproape 50 de ani ca sa inteleg si sa accept ceea ce TOTI maestrii ne invata, si anume, ca cea mai mare slabiciune este de fapt punctul meu cel mai tare si ca are 100% ceva de-a face cu menirea mea. Si astazi pot vedea si pot accepta sensibilitatea mea extrema ca pe o binecuvantare, ca pe un dar divin si un har.  

Am reinceput sa ofer consultanta online, concentrandu-ma insa in special pe problemele oamenilor cu sensibilitate ridicata. Acest lucru nu inseamna insa ca nu mai fac consultanta de nutritie, caci TOTUL SE LEAGA, si o mare parte a oamenilor hipersensibili si empatici sunt desigur inclinati spre veganism (caci ei simt intens SI suferinta animalelor....). 

Deci ofer sesiuni individuale si personalizate de coaching holistic online, cu livecall audio/video (WA sau Zoom), 45€/30 minute sau 75€/ora. Daca credeti ca va pot ajuta si veti sa lucram impreuna, imi puteti scrie un mail pe adresa: heilberatung@gmail.com.

Cu mult si mare drag,
Luana (Fericita) Walter




marți, 5 octombrie 2021

Keep calm and relax

Nivelul energetic continua sa creasca, ne ajung aproape zilnic ori eruptii solare, ori evenimente cosmice importante, ori framantarile Mamei Pamant. Si sa nu credeti ca daca nu locuiti direct in zonele afectate de cutremure, eruptii, uragane samd. nu sunteti influentati la randul vostru de toate aceste fenomene naturale, momentan extrem de intensive si puternice. Se intampla acum atatea in lume, nu numai cu oamenii, ci si cu celelalte vietuitoare si cu natura, si-mi pare rau ca trebuie iar sa va DEZ-AMAGESC, dar nu "aia", cei aflati deocamdata inca in slujba intunericului, poarta responsabilitatea pentru ceea ce se intampla, ci "astialtii", adica NOI, cei multi. Caci pana nu vom iesi suficienti de multi oameni din vechea lume condusa de frica, urat, rau, dezbinare, ura si NECREDINTA, le vom juca "alora" in carti si le vom face noi insine un joc simplu si usor. Pana ce cei mai multi dintre noi nu vor trece odata examenul cu "iubirea neconditionata" si nu vor intelege ca suntem cu totii UN INTREG, nu se va inclina balanta in sensul in care asteptam cu totii (de mii de ani!!). Este o sansa uriasa sa traim aceste vremuri, insa doar fiecare in parte poate alege CUM traverseaza perioada aceasta de tranzitie, extrem de solicitanta. Suntem creatori si noi ne creem propria soarta.....

In text clar: Daca crezi in vaccin si te-ai vaccinat, foarte bine! Dar lasa-l in pace pe cel de langa tine care nu vrea sau nu poate sa se vaccineze. Inceteaza sa-l  judeci si sa-l privesti ca pe un pericol!

Daca tu esti convins ca vaccinul este daunator si nu te-ai vaccinat este la fel de bine. Dar inceteaza la randul tau sa-i mai judeci pe cei care s-au vaccinat si nu mai crede ca le esti superior!

Aceasta lupta interna este indusa, tocmai pentru a ne tine sub control si a ne manipula usor. Demonstreaza ca esti cu adevarat destept (in toate sensurile cuvantului!!) alegand sa nu mai iei parte la jocul acesta distrugator! De dragul tau, al copiilor tai si al tuturor celor care vor veni dupa tine.....

Sursa FB
Susa foto Facebook

Fii TU catalizatorul energetic de care lumea are acum nevoie. Concentreaza-te pe tine insuti si asculta-ti vocea interioara, care ESTE de fapt vocea lui Dumnezeu, ESTE felul in care Dumnezeu iti vorbeste tie DIRECT. Daca nu stii incotro sa o iei, roaga-l pe Dumnezeu sa-ti arate calea TA, caci doar el si sufletul tau o stiti, nici un alt om nu-ti va putea spune incotro sa o iei!

Iar aici mi se pare un citat din Biblie (Sfanta Evanghelie dupa Matei - 7) mai potrivit ca oricand:

1.Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi.
2.Căci cu judecata cu care judecaţi, veţi fi judecaţi, şi cu măsura cu care măsuraţi, vi se va măsura.
3.De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, şi bârna din ochiul tău nu o iei în seamă?
4.Sau cum vei zice fratelui tău: Lasă să scot paiul din ochiul tău şi iată bârna este în ochiul tău?
5.Făţarnice, scoate întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.
6.Nu daţi cele sfinte câinilor, nici nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare şi, întorcându-se, să vă sfâşie pe voi.
7.Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide.
8.Că oricine cere ia, cel care caută află, şi celui ce bate i se va deschide.

13.Intraţi prin poarta cea strâmtă, că largă este poarta şi lată este calea care duce la pieire şi mulţi sunt cei care o află.
14.Şi strâmtă este poarta şi îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt care o află.

Este poate ultima ocazie sa ne desprindem din multime si sa mergem pe propria cale, chiar daca este stramta si pieptisa, chiar daca e singuratica si incomoda! 

Sfatul de a ne folosi propriul cap si de a ne asculta propria inima l-am dat de nenumarate ori pe acest blog, dar stiu ca tot nu l-am repetat sufiecient de des! 

Iar acum inchei cu ceva mai usor si practic. 

Caracteristic pentru Lumea Noua este si faptul ca anumite lucruri vechi isi pierd tot mai mult conotatiile negative si capata o cu totul alta valoare. Un exemplu edificator ar fi proverbul: "Tara arde si baba se piaptana". Stim cu totii ce insemna in Lumea Veche acest proverb (nu ma pot abtine sa comentez, ca prin acest proverb ni s-a dat in trecut de fapt doar inca o dovada perfecta cat de depasita era aceasta societate patriarhala misogina). 

In Lumea Noua, acest proverb va descrie o femeie careia trecerea anilor i-a adus nu numai batranete, ci si intelepciune. Vorbim aici despre o femeie sigura pe sine, constienta de puterea ei si de capacitatea ei creatoare. De aceea, ea in loc sa se agite si sa intre in panica ca o proasta si o nebuna, alege constient sa treaca intr-o stare de contemplatie, caci stie ca echilibreaza asa, prin calm si stapinire de sine, energia tuturor celor aflati in jurul ei. Ea stie ca suntem cu totii in mainile lui Dumnezeu, accepta fara discutii si tocmeli "Faca-se voia Ta" si este pregatita pentru orice s-ar intampla.

Lumea Veche tocmai arde cu palalai pana la cer, de aceea, chiar avem acum nevoie de cat mai multe "babe", care sa se pieptene. Si pentru ca eu nu mai sunt chiar asa de tanara (pentru multe fete tinere fac clar parte din tagma babelor), si pentru ca-mi place sa cred ca anii traiti mi-au adus totusi si ceva intelepciune, aleg sa ma pieptan si astazi. Si pentru ca parul meu este mai scurt ca oricand, ma "pieptan" pregatind lucruri faine si cu adevarat sanatoase, bucataria mea este un loc in care iti vine foarte greu sa crezi ca stirile Tv/radio nu sunt decat povesti SF, asa ca si acolo reusesc foarte usor sa ma reconectez la SURSA, aducand astfel pace, frumusete si liniste in lumea din jurul meu. 

Asa ca am facut Naan si Focaccia, cat mai estetic posibil, caci gustul este oricum un VIS.  reteta exacta o gasiti AICI.










 

joi, 5 august 2021

Tirawmisù

 Am fost dintotdeauna o mare iubitoare a tiramisù-ului, deci este clar, ca a trebuit sa gasesc o reteta raw care sa-mi multumeasca si aceasta nostalgie culinara.


 Retetele gasite in Internet sunt de cele mai multe ori copiate si reproduse papagaliceste de la unii la altii (desigur fara a pomeni autorul original - repet cu aceasta ocazie cu mare drag: Invatati sa va respectati pe voi insiva si munca voastra, respectand munca si efortul celorlalti! Daca va inspirati de undeva, mentionati INTOTDEAUNA sursa inspiratiei!) - deci sunt in principiu cam aceeasi Marie doar cu alta palarie.  Mie mi s-au parut toate complicate cu nspe ingrediente si pasi de executie. Eu nu am nici timp, nici rabdare si nici chef de chestii laborioase, asa ca m-am pus pe treaba (am facut pana acum deja cam 15 variante de tiramisù pana am ajuns la aceasta - am avut la testare atat familia nevegana, cat si prieteni la fel de nevegani - si exact aceasta este punctul forte dupa mine, cand o reteta raw vegan trece cu succes examenul in fata oamenilor care mananca "normal"), ca sa recreez o reteta simplificata, usoara si buuuuuna. 

Eu zic ca mi-a reusit, totusi chiar si pentru aceasta varianta simplificata este nevoie de timp, pentru rutinati cam 30-40 de minute (fara timpul de hidratare), pentru cei fara rutina, probabil ceva mai mult ;)....


 Sursa mea de inspiratie au fost Mimi Kirk si cartea ei minunata "Live Raw Around the World: International Raw Food Recipes for Good Health and Timeless Beauty" (Mimi Kirk are energia speciala si benefica a omului impacat cu Viata, iar energia aceasta debordeaza din toate cartile ei, de aceea le recomand cu drag). Dar pentru ca eu am incercat sa simplific reteta creata de Mimi Kirk, folosind produsele de la Dr.Goerg, caci eu gasesc in oraselul in care locuiesc foarte greu nuci de cocos tinere de calitate, am ajuns in final practic la o cu totul alta reteta....

 

TIRA(W)MISÙ 


Clasicul Tiramisù are in principiu un strat de piscoturi insiropate, un (sau doua) strat de crema de mascarpone si un strat de crema de cacao/cafea. Am incercat desigur sa respect structura clasica si in varianta raw, cel mai complicat mi s-a parut stratul care sa sugereze piscoturile, aici am lucrat cel mai mult. 

Ingrediente:

Blat piscoturi: 

-o cana de nuci romanesti (Mimi Kirk foloseste nuci Pecan); 

-o  jumatate sau o cana de curmale, dupa gustul propriu (cel mai bine Medjool, de la Crud si sanatos, le gasiti facand click AICI);

-putina faina de cocos (pentru a crea o consistenta mai pufoasa, mai asemantoare piscoturilor, AICI gasiti faina de la Dr. Goerg);

-cateva linguri de cacao sau carob (AICI cacao raw); 

-putin rom sau esenta de rom (optional, merge desigur si fara);

-praf de vanilie.


Crema vanilie: 

-doua cani de caju (cel mai bine raw);

-5-7 linguri de ulei de cocos (dupa cum stiti, eu folosesc exclusiv uleiul de la Dr. Goerg, il gasiti AICI);

-2-3 linguri de crema/unt de cocos (tot de la Dr. Goerg, AICI - Secretul meu: Acest produs inlocuieste excelent nucile de cocos tinere!);

-cateva curmale (gustati cel mai bine compozitia si adaugati dupa propriul gust), eu am pus doar 5 curmale; 

-o bucata de 2-3 cm de baton de vanilie (sau pudra de vanilie);

-cantitea de apa (sau lapte de migdale/caju/nuca de cocos) necesara mixerului din dotarea fiecaruia pentru a obtine o crema fina-fina.


Crema cafea: si pentru ca eu sunt si o mare iubitoare a eficientei, crema de cacao este exact crema de vanilie (mascarpone) plus 4-5 lingurite de cafea de cicoare (cei care consuma cafea, pun cel mai bine Espresso).


Mod de preparare:

Se incepe cu o seara inainte cu hidratarea nucilor romanesti si a celor de caju. Si daca va decideti sa folositi rom, eu am inmuiat curmalele tot cu o seara inainte in rom. 

Cine nu vrea sa foloseasca alcool, ori pune esenta naturala de rom (eu nu am gasit decat esenta sintetica de rom, adica fabrica de chimie, asa ca am preferat sa folosesc rom), ori foloseste curmalele natur.

 In ziua care urmeaza, se unge forma in care se va face prajitura cu ulei de cocos, apoi se incepe cu blatul de "piscoturi", care se face cel mai bine procesand toate ingredientele (in afara de cacao) in robotul de bucatrie cu lama in S. 

Se preseaza bine in forma (cantitatile sunt aproximativ pentru o forma mica de 20 cm sau pentru 4 inele de inox de 7cm) si se presara pe deasupra cacao.


 Pentru crema de vanilie se foloseste cel mai bine un mixer. Va linistesc aici ca nu va trebuie neaparat Vitamix, caci nici eu nu am un mixer performant, dar cu putin mai multa apa si rabdare se obtine si cu o aparatura mai modesta o crema foarte fina. 

Se incepe cu mixarea nucilor de caju cu batonul de vanilie si apa sau laptele de migdale/caju/nuca de cocos.  Cand s-a omogenizat, se adauga si curmalele si se mai mixeaza o runda (cu Vitamix desigur ca  se pot mixa toate ingredientele impreuna de la inceput).

Separat se topesc la Baine-Marie uleiul de cocos si unutul/crema de cocos. Daca trebuie sa transportati tortul sau daca este, ca acum in Romania, foarte cald, va recomand sa puneti cantitatea mai mare, adica 7 linguri de ulei de cocos si 3 linguri cu varf de unt de cocos

Cand crema de caju este suficient de fin mixata se adauga uleiul si untul de cocos si se mai mixeaza putin. Se toarna apoi cam jumatate din cantitate in forma, peste stratul de "piscoturi". 

Se adauga in crema de vanilie ramasa in mixer pudra de cafea de cicoare (sau cacao sau carob) si se mixeaza iar. 

Se toarna si al treilea strat in forma si se pune la frigider, cel putin 4 ore, cel mai bine peste noapte. 


 Dupa ce se scoate Tiramisù-ul din forma, se presara pe deasupra cu o strecuratoare fina putin pulbere de cacao.


 Se mananca neaparat cu pofta de viata tipica italienilor!

 


Buon appetito!


PS. Dupa cum vedeti din fotografii, am experimentat mult, fiecare Tiramisù arata practic altfel.... Si nu uitati, ca tortúrile raw vegan sunt foarte bune pentru ocazii speciale si mai rare, dar nu si pentru consumul ZILNIC (sau des)!

PPS. Este pentru prima data, dupa 11 ani de blog cand accept sa am o colaborare de afiliere cu un magazin. De ce m-am hotarat pentru "Crud si sanatos"? Pentru ca pe oamenii acestia ii cunosc personal (au luat parte la doua dintre seminariile mele) si stiu ca traiesc sanatos si cred in puterea hranei vii si stau de aceea cu tot sufletul si toata inima in spatele afacerii lor. 

Si desigur si pentru ca eu stau cu toata  convingerea in spatele produselor Dr. Goerg, pe care le folosesc de apoape 11, de cand l-am cunoscut personal pe Manfred Goerg, aflat atunci la inceputurile afacerii, la Targul de Hrana Vie Rohvolution din Speyer/Germania (AICI ce am scris atunci pe blog). 

Iar pentru ca standul lui Markus Rothkranz se afla vis-à-vis de standul Dr. Goerg, Manfred Goerg a fost cel care ne-a facut atunci celebra fotografie care a facut inconjurul lumii si a fost publicata in nenumarate reviste si  siteuri.

Si am facut o fotografie atunci cu Heike Michaelsen si Megumi chiar si in fata standului lui - fotografia asta a fost din pacate mai putin reusita ;)...

Deci pentru toti cei care doriti sa ma sprijiniti: pentru orice produs cumparat de la Crud si sanatos  printr-un link de pe acest blog, primesc un mic comision (pentru cumparatori este desigur acelasi pret, indiferent daca cineva foloseste linkurile de afiliere sau daca cumpara direct din magazin). 

Va multumesc si va doresc toate cele bune si frumoase!


miercuri, 14 iulie 2021

Noua era de aur

Cand eram copil, aveam mereu un creion sau o pensula in mana si desenam/pictam pe orice coltisor de hartie alba pe care-l prindeam (de la infrumusetarea peretului din sufragerie a iesit asa un circ, incat am renuntat sa mai intreprind astfel de actiuni). 

Din pacate, in familia mea era impamantenita convingerea ca artistii sunt ori muritori de foame, ori oameni sus-pusi si cu pile, asa ca am preluat-o inconstient si mi-am luat destul de repede gandul de a picta pentru a castiga banii necesari pentru o viata buna. Cu cat cresteam, cu atat desenam si pictam din ce in ce mai rar. Trist este, ca  eram atat de rupta de mine insami, incat nici macar nu imi dadeam seama cat de mult imi lipseste arta.

Multi, multi ani mai tarziu, cand am inceput in 2014 cursul de consultant de vindecare holistica, datorita invataturilor vechi pe care le studiam, am inceput si sa fiu pur si simplu obsedata de exprimare grafica, geometria sfanta, curcubee, spirale, insemne, simboluri, arta veche samd. Am reinceput sa desenez si sa pictez in forta, creativitatea mea erupea dupa atata amar de ani mai ceva ca Etna si Vezuviu la un loc. Si desi atunci credeam altfel, traiam de fapt vremuri tare bune,  intre altele aveam chiar si un mic atelier foarte fain la dispozitie (intr-o cladire anexa a fostului palat regal de vara din Tervuren). Din pacate, nu a durat prea mult, caci ERAM DE PARERE ca am foarte putin timp la dispozitie pentru MINE si pentru lucrurile care imi fac sufletul sa cante. Asa ca ma luptam practic exclusiv cu nenumaratele probleme ale celor din jurul meu (transformandu-le astfel in problemele mele) si imi alocam mie doar resturile de timp, in care ceilalti nu mai aveau nevoie de mine. De aceea, am scris pe blog in ultimii ani doar pe fuga, in 12 ani de cand am reinceput si sa scriu s-au adunat deja trei carti in manuscris care tot nefinalizate, in sertar sunt, pictam foarte rar  (mai ales cand pictam/desenam cu copiii, atunci mai exprimam si eu o bucatica din sufletul meu) si tot din mers (am undeva in pod o cutie mare cu lucrari neterminate), masina de cusut nu am mai folosit-o de peste 5 ani (iar ultimele lucruri pe care le-am cusut, au fost costume de teatru/carnaval/petreceri pentru copii). Singurul lucru pentru care imi luam timp era bucataritul (care este si astazi pentru mine o tehnica de meditatie absolut subestimata, mai ales in bucataria fara foc/raw vegan), dar si aici faceam rar ceva complex pentru mine, de cele mai multe ori gateam complicat pentru ceilalti (si in acest domeniu, ma puneam tot pe ultimul loc, gateam mai intai pentru familie si la sfarsit, cand eram deja obosita de stat in picioare in bucatarie si nu mai aveam mare energie/chef de gatit, imi pregateam si mie ceva la repezeala).

Cred ca ati inteles exact care era situatia: iubire de sine=0, respect de sine=0, valoare de sine=0. Trei lucruri esentiale pe care nici parintii si nici cei din jurul meu nu le cunoasteau si nu le traiau in viata lor. Deci cum as fi putut eu sa le invat fara profesor? Tarziu-tarziu m-au trezit cartile minunatei Louisei Hay si de atunci au navalit cumva profesorii peste mine (ceea ce nu insemana insa ca am terminat de invatat in acest domeniu)...

De cand am  pasit in Lumea Noua, s-au deschis in fata mea porti dupa porti, una mai nebanuita ca alta. Manuscrisele inca nu le-am finalizat, pe blog scriu tot rar, iar masina de cusut este in continuare impachetata in aceeasi cutie in care a fost pusa pentru ultima mutare. DAR, bucataresc tot mai des pentru mine si AM REINCEPUT sa pictez.

Datorita Coronitzei (eu sunt in continuare extrem de recunoscatoare pentru tot circul pe care l-am trait in ultimul an si jumatate), am descoperit o mltime de oameni fantastici, intre ei fiind si minunata Marija Gimbutas. Iar prin ea am redescoperit Civilizatia Cucuteni. Ca stramosii mei exact de acolo se trag nu mai spun, important este ca in cele din urma am priceput obsesia cu spiralele si arta veche: cucutenenii (care sunt desigur nu numai stramosii mei, ci ai nostri, ai tuturor) au reactivat mostenirea lor in inima mea si m-au reconectat intr-un fel special la era de aur pe care o construisera ei cu peste 7000 de ani in urma.

Recunosc iar foarte sincer ca am descoperit cu mare tristete ca nu mai ramasese mult in mintea mea de la scoala, banuiesc ca subiectul Cultura Cucuteni a fost tratat destul de superficial si nu mai eram constienta de valoarea sa inestimabila: Cultura Cucuteni este cea mai veche civilizatie atestata din Europa si una dintre cele mai vechi din lume. Precede cultura sumeriana si pe cea din Egiptul Antic.

Profesorul Valeriu Dulgheru scria: “Marija Gimbutas, specialist american de origine lituaniană, profesoară la UCLA (Universitatea Californiei, din Los Angeles), declară "Romania este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între anii 6500-3500 i.Hr., axată pe o societate matriarhală, teocratică, paşnică, iubitoare și creatoare de artă, care a precedat societăţile indo-europene patriarhale de luptători din epocile bronzului şi fierului". Profesorul Robert Ballard afirmă că pe teritoriul actualei Românii ar fi existat fantastica Atlantidă şi că cetăţile descoperite în munţi nu sunt decât rămăşiţe din străvechea civilizaţie, după scufundarea acesteia. Mai mult, suprapune această ipoteză cu cea a originii Potopului, punând egalitate între cele două evenimente."

Civilizatia Cucuteni a fost cea mai pasnica civilizatie din Europa, de la ea incoace continentul a trecut permanent numai prin razboaie sangeroase, crime, sclavagism si alte monstruozitati. Cucutenenii intemeiasera o societate matriahala, orizontala (nu existau ierarhii), toti erau egali si aveau acelasi drepturi, nu cunosteau arme de lupta, de schingiuire, ci aveau doar unelte de munca a campului, pentru lucrarile lor de arta (caci erau niste artisti exceptionali - se pare ca pana si semnul Yin-Yang este tot de la cucuteneni preluat!!) si de vanatoare. Nu existau inchisori, legi, judecatori, armata samd. 

Desigur ca nu imi pot imagina ca as putea prezenta aceste lucuri intr-o postare, de aceea, ca de fiecare data, va recomand cu cea mai mare caldura sa va documentati pe cont prorpiu mai departe, exista foarte multe surse de calitate cu informatii deosebit de pretioase (de exemplu cartile Marijei Gimbutas - aici v-as mai recomanda in general sa-i evitati pe istoricii si arheologii prea infipti in patriarhat ;)).

Si pentru ca totul este ciclic, noua  era de aur a Pamantului (adevarata epoca de aur) tocmai reincepe: Lumea cea Noua pe care o construim cu totii ACUM si AICI, impreuna cu Mama Pamant (Marea Zeita in Cultura Cucuteni) si Tatal Soare/Cosmos (Tatal din Ceruri). 

Iar motivul pentru care m-am retras in ultimul timp destul de tare, este foarte banal: pictez cu un entuziasm mai mare ca niciodata  spirale, curcubee si ingeri, si stiu ca imi aduc asa contributia la sustinerea energiei universale si la facilitarea  trecerii din 3 D/4D in dimensiunea curcubeului



Iar cand am primit prima comanda personala de inger pazitor (platita!!), AM INTELES si restul.....




Cu acelasi drag,

A voastra noua-veche Cucuteneanca


PS Asa arata acum la mine acasa, atelier nu mai am, si nici alta posibilitate nu exista momentan in afara unui colt de sufragerie, in fiecare seara adun totul pe un capat de masa ca sa putem manca. 

duminică, 20 iunie 2021

Prognoza energetica a vremurilor

 Dupa o saptamana de canicula bucuresteana, necunoascuta mie pana cu cca. 6-7 ani in urma aici, in Germania, tocmai a inceput sa ploua. Si nu numai vremea, ci si plantele si animalele au un comportament iesit din comun in acest an, caci continuam sa ne aflam in "faza fierbinte" de tranzitie, catre Lumea Noua. Traversarea acestei perioade va fi insa probabil mai lunga decat si-ar dori multi dintre noi, dar fiti siguri, ca TOTUL are rostul sau si se petrece la timpul cuvenit..

Asa ca a venit pentru mine iar momentul sa fac o "prognoza energetica" a vremurilor, caci urmeaza un alt moment crucial al anului 2021: maine, pe 21 iunie 2021 are loc Solstitiul de vara si este in acelasi timp dupa calendarul maias si o zi portal; iar exact pe 24 iunie 2021, in ziua  cand romanii sarbatoresc atat nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, cat si Sanzienele, este si luna plina (dupa unii experti este iar o "super luna", a treia la rand) si este in acelasi timp, conform calendarului maias, iar o zi portal. De aceea, si celelalte doua zile (22 si 23 iunie) dintre zilele speciale care urmeaza, vor avea la randul lor o energie exceptionala. Deci pregati-va temeinic, tineti-va bine si bucurati-va. Si nu strica desigur sa va puneti si centurile energetice de siguranta....

Solstitiul de vara este ziua in care nu mai exista nici ieri, si nici maine. Exista doar ASTAZI. AICI. ACUM. AȘA. Caci este ziua in care elementele naturii isi unesc puterile pentru a curata si innoi totul, de la Cer pan´la Pamant si inapoi. Este una dintre zilele anului cand se deschid larg portile tuturor lumilor din Cer si de pe Pamant. Pe vremurile cand oamenii mai stiau ca sunt doar o particica a unui mare tot, cand inca erau permanent constienti de faptul ca nu stapanesc nimic si pe nimeni, ca nu poseda nimic nicaieri si ca nu controleaza nimic niciodata, ei isi puteau reinnoi fara eforturi mari energia in aceste zile speciale, trecand astfel in mod armonios si folositor de la o sarbatoare la alta, pe tot parcursul anului. In timpurile moderne, cand cei mai multi oameni au uitat aceste lucruri, multora le vine tare greu sa traverseze cu usurinta si gratie astfel de perioade solicitante din punct de vedere energetic. 

 Evenimentele continua deci sa se precipite, si desi multora li se  pare ca s-a atins deja limita superioara si ca nu se poate mai mult, ca oamenii nu mai pot suporta sa primeasca si mai departe un input energetic si mai mare, energia creste totusi continuu, iar omenirea a ajuns acum la un nivel energetic, la care nu s-a mai aflat de multe mii de ani. 

Matrix, “scheletul“ de baza al Lumii Vechi, se destrama din ce in ce mai tare,  iar in acelasi timp, impulsurile luminoase tot mai masive trimise Pamantului si locuitorilor ei (re)activeaza  din ce in ce mai multi oameni. De aceea sunt tot mai multi cei care se dumiresc si incep sa-si aminteasca cine sunt si de ce sunt aici. Avem acum cu totii si mai multa nevoie de liniste, pace si claritate. Este absolut necesar sa ramanem centrati si CON-CENTRATI (o pozitie stabila  in mijlocul planului divin!) si nu ne mai putem permite sa lasam sa ne fie distrasa atentia (adica ENERGIA - si nu uitati ca energia urmeaza calea trasata de atentie!). Ne concentram cat mai mult pe  Lumea Noua, meditand si vizualizand vremurile anilor de aur care vor veni, caci nu trebuie sa uitam ca suntem cu totii creatorii zilei si lumii de maine! 

Ce putem face practic? Oprim poluarea mentala, sufleteasca, spirituala si energetica (TV, Internet, eventimente stupide, ocupatii de fite samd.), si reducem poluarea fizica (adoptam un regim de viata cat mai natural, mancand cel mai bine in aceste zile exclusiv hrana vie vegana). Caci corpul fizic ramane cea mai usor  accesibila poarta catre suflet si spirit, iar ca sa ne putem auzi PROPRIILE ganduri si VOCEA INTERIOARA, ca sa simtim propriile impulsuri si ca sa accesam propriile (clar)viziuni, este absolut necesar sa lasam cat mai putine voci si imagini din exterior sa bruieze vocea interioara, care este unul dintre modurile in care Dumnezeu comunica cu noi!

Si ca sa nu gresim durmul,  urmam cel mai bine pe langa vocea interioara si  ingerii calauzitori si pazitori, si oamenii-coloana de lumina, caci ei cunosc CALEA......

Cand eram copil, voiam sa fiu pictorita, dar cei din jur m-au convins ca e o prostie-utopie, asa ca mi-am ingropat visul si am desenat si pictat tot mai rar. Cu 7 ani in urma, cand am inceput cursul de consultant de vindecare holistica, am reinceput si sa pictez: odata cu studierea chakrelor si a geometriei sfinte, am devenit parca obsedata de culori si forme, mai ales de curcubee si spirale. Dar viata m-a luat putin pe sus la scurt timp dupa aceea, astfel incat iar mi-am abandonat timp de 7 ani visul. Si de-abia din acest an, am constatat ca de-acum nu-mi mai sta  de fapt absolut nimic in calea catre visul meu vechi, cel mult doar eu insami... Si pentru ca evident a inceput pentru mine un nou ciclu de viata, am hotarat ca voi fi pe langa toate celea (consultant de vindecare, raw food artist, herbaliste, manufacturier, blogger, sotie-mama-gospodina samd.) in plus si artist energetic. Si am mai hotarat, ca de acum inainte, incepe si viata mea fericita......

Calea in LUMINA


Noi oamenii, suntem de fapt niste mici paranteze in Univers. Am facut desenul de mai jos in 2014, in timpul cursului de consultant de vindecare, cand am primit extrem de multe informatii vitale (pe care la acel moment nu le-am dat cu adeverat mai departe, caci am observat ca mult prea putini intelegeau ce voiam sa spun). Tot atunci am inteles ca suntem meniti sa tinem si sa mentinem legatura (fluxul energetic) dintre Cer (Tatal) si Pamant(Mama). Asa cum o face, dupa parerea mea in mod constient, orice animal, orice insecta, orice planta, orice picatura de apa, orice pietricica samd. Daca energia nu poate curge prin mine de la Tatal din Cer la Mama Pamant si apoi inapoi, de la Mama Pamant la Tatal din Cer,  creez un nod energetic/o movila energetica, care cu cat creste, cu atat impiedica mai mult curgerea energiei. Intru astfel intr-un cerc vicios, care are efect negativ nu numai asupra mea, ci asupra intregii lumi. 



Va doresc din tot sufletul toate cele bune si frumoase!
Luana (Fericita)