luni, 29 septembrie 2014

Lucrurile de care NU avem nevoie pentru a mânca sănătos - Partea practică: oțet de mere



 În ultimii ani,  viața naturală și alimentația sănătoasă au devenit din ce în ce mai mult  adevărate afaceri.  De multe ori, doar niște afaceri, ca oricare alte afaceri. Așa că, nu este de mirare că internetul este plin de site-uri, bloguri, platforme şi magazine on-line specializate pe o alimentație sănătoasă.  Din păcate, de multe ori în spatele acestora se ascunde doar interesul pecuniar.  Mulți dintre reprezentanții acestor site-uri, blog-uri, platforme și magazine încerca să ne convingă că este imposibil să ne alimentăm sănătos dacă ne lipsesc anumite produse. Și tot ei ne  și pun la dispoziție și toate aceste produse ”indispensabile”: aparatură cât mai modernă și mai perfecționată (robot de bucătărie, mixer, deshidrator, germinator  și tot așa mai departe) și  alte nenumărate produse alimentare și nealimentare, care mai de care mai sofisticate și mai exotice,  al căror preț ne provoacă, brusc și direct, dureri de cap. Și așa se transformă unul dintre procesele cele mai simple și mai naturale ale vieții într-un proces artificial, complicat și de cele mai multe ori inaccesibil material celor mai mulți dintre noi. Alimentația sănătoasă devine încet-încet tot mai mult un obiect de lux, un apanaj al unei clase sociale care are la dispoziție venituri cu mult peste media obișnuită.  
  
Tocmai din acest motiv, doresc să dau astăzi mai departe, cu mână pe inimă și conștiință perfect curată și liniștită,   o veste bună: așa cum au demonstrat în România Elena Nită Ibrian și Valeriu Popa în zeci de ani de viață naturală cu hrană vie, așa cum se poate învăţa din experiențele adunate, de asemenea de-a lungul a mai multor decenii, de miile de membri ai Alianței pentru Sănătate din Germania și  așa cum mi s-a confirmat și mie în experiența mea modestă de peste 7 ani cu hrana vie, adevărul este cu totul altul. Căci nu ne trebuie mai nimic pentru ca să ne hrănim sănătos. Nu ne trebuie nici aparatură high-tech, nici nuci, semințe și alte mirodenii și prafuri de peste mari și țări.  Absolut necesare și suficiente pentru a trăi și a mânca sănătos sunt de fapt doar două lucruri, de cu totul altă natură: dorința și hotărârea de a o face.  
  
Cunosc foarte mulți oameni care și-au adunat acasă atâta aparatură, încât ar putea deschide chiar și un magazin de specialitate. Oameni care au au câteva rafturi ale bibliotecii ocupate de cărțile despre o alimentație sănătoasă, iar nenumăratele cărți de bucate și de reviste  cu rețete le umplu până la refuz dulapurile bucătăriei. Dar de cele mai multe ori, tocmai acești oameni sunt cei care NU reușesc să mănânce sănătos. Tocmai ei nu sunt capabili să fie consecvenți și nu sunt în stare să urmeze un stil de viață sănătos decât  intervale foarte scurte de timp. Căci cine nu a înțeles principiile de bază ale unei vieți santoase nu va reuși să găsească puterea de a rezista tentațiilor care ne ademenesc în viață la tot pasul. Cine nu este convins (și convins poate fi numai cel care a testat totulun timp suficient de lung, pe propria piele)  că numai o viață naturală este cheia unei sănătăți perfecte, nu va reuși să iasă din cercul vicios al obiceiurilor nesănătoase.   

Așa cum au subliniat mereu mulți medici și terapeuți naturaliști,  alimentație sănătoasă este mult mai mult decât un simplu  mod de a ne hrăni, ea este pur și simplu un adevărat mod de viață. Nu faptul că nu avem rețete sau un anumit aparat la dispoziție ne va împiedica să ne hrănim sănătos. Nu lipsa banilor, deci implicit accesul la ingredientele scumpe și la evenimentele în vogă,  ne va influența în mod defavorabil starea de sănătate. Doamnă Elena Nită Ibrian s-a vindecat de cancer și a trăit încă 60 de ani cu hrana vie, iar cei mai mulți ani au fost în vremurile când și o mașină de tocat era un mare lux. Cum ea s-a descurcat atunci cu o răzătoare, un fund de lemn și un cuțit, oare nu am putea și noi să o facem astăzi?   

Parcă ne folosim de fapt de toate aceste lucruri pe care NU le avem pentru a ne justifica  și scuza lipsa de voință. Căci dacă vrem cu adevărat să devenim sănătoși, dacă vrem să mâncăm numai mâncare sănătoasă, dacă vrem să renunțăm la toate obiceiurile dăunătoare, PUTEM să o facem. NIMENI și NIMIC nu ne barează calea. Totul este să vrem și atunci vom și reuși să o facem. Să avem încredere deplină, că Dumnezeu nu a dat tuturor ființelor din lumea aceasta hrana necesară pentru a le asigura supraviețuirea și perpetuarea speciei (nu uitați că fiecare animal este perfect adaptat la mediul său de viață!) și a lăsat tocmai omul fără hrana potrivită.  Să nu uităm nicio clipă că nicio viețuitoare nu are nevoie de suplimente nutritive, doar omul consideră că hrana lăsată lui de Dumnezeu nu este suficient de bună și trebuie îmbunătățită.  Nicio ființă nu are nevoie să-și spele, să-și curețe, să-și tăie, să-și fiarbă, să-și prăjească s.a.m.d. hrana, omul este singura ființă care crede că nu mai reușește să supraviețuiască altfel....
  
Să nu ne mai lăsăm influențați și derutați de sloganurile medicilor alopați (care la drept vorbind, nu au avut probabil niciodată ocazia, în toată carieră lor, să studieze un om cu adevărat sănătos) și ale industriei farmaceutice (care este una din cele mai înfloritoare industrii din lume, ce interes ar avea ea să fie oamenii sănătoși?!). 

Să încercam să ieșim din iureșul vieții și să ne tragem iar puțin sufletul. Așa cum spunea dr. Bruker, "sănătatea este în primul rând o problemă de informație”. Să ne informăm de aceea temeinic, să aprofundăm teoria (trebuie mereu alocat un timp de gândire asupra unui material citit, de cel puțin de 10 ori mai mare ca timpul necesar citirii materialului respectiv), să ne folosim la maxim  logica și  bunul-simț, să trecem totul prin ciurul propriului discernământ. Și cel mai bine, să pornim singuri un experiment personal, care poate ne va schimba viața: să încercam să mâncăm pentru o perioadă dinainte prestabilită de timp numai hrană vie. Să ne păstrăm un timp de liniște și pace în fiecare zi. Să încercam să ne adunăm puterile în mijlocul naturii, căci ea este adevărată noastră casă.  Și poate că o să-l regăsim așa pe omul pe care Dumnezeu l-a creat de fapt  la nașterea noastră, după chipul și asemănarea Sa și pe care părinții, societatea, condițiile moderne de viață, lumea etc. l-au prefăcut și l-au schimonosit după chipul și asemănarea lor. Viața de la Dumnezeu este cea mai mare minune și cel mai de preț bun pe care îl avem, nu este atunci un mare păcat să irosim fără rost un astfel de dar? 

 Și acum partea practică: pentru exemplificare, câteva variante simple și ieftine ale unor produse scumpe, pe care probabil că cei mai mulți dintre voi le aveți deja la dispoziție în casă sau le puteți procura cu mare ușurință,  și care pot fi folosite pentru prepararea unor mâncăruri din bucătăria fără foc.
 
 Pentru laptele de semințe sau nuci - aveți nevoie numai de un tifon (pentru niște prieteni, am făcut într-o vacanță la București, punga de lapte dintr-un prosop de bucătărie nefolosit, pe care l-am cusut de mână), pe care o puteți folosi ca atare sau o puteți coase în formă de săculeț. Bunica mea făcea brânza în bucata de tifon necusută, punea laptele și strângea pur și simplu colțurile la un loc.

 In loc de aparat de deshidratat de cateva sute bune  de lei: caloriferul, soba sau maretul soare.


Pentru chiftelute raw vegan sau sarmale crude, puteti face precum stramosii nostri dacii, maruntind semintele si cerealele inmuiate cu un lemn, sau puteti folosi o masina normala de tocat.



 Pentru fulgii de cereale sau de seminte (pentru Müsli sau crema Budwig, de exemplu), cautati in bucataria parintilor sau a bunicilor vostri, sigur veti gasi rasnita din fotografiile de mai jos (eu am cumparat-o in Romania, caci nu am vrut sa i-o iau pe a mamei, de la un om la o margine de piata si m-a costat 15 lei - sigur ca daca ma tocmeam, as fi obtinut-o mai ieftin, dar eu cred ca nu se face sa ne tocmim cu oameni mai saraci ca noi). Se poate modifica finetea cu care se doreste sa se macine si astfel se poate face chiar si faina cu ea. Si va dati seama ca faceti simultan si sport?





Pentru germinare va ajunge un simplu borcan si o bucata de tifon (mai multe amanunte AICI):
Ca mixer, nu este neaparat nevoie sa investiti prea mult, puteti face treaba suficient de buna si cu un mixer mic (sigur ca sunt anumite créations de haute cuisine crue pentru care un mixer performant este indispensabil, dar in rest, face fata si un mixer normal):

OTET DE MERE 

 Foarte mult conteaza calitatea alimentelor folosite in alimentatia noastra, de aceea, ideal ar fi sa producem noi insine macar o parte din alimentele pe care le consumam. 
Eu incerc sa cumpar cat mai putine lucruri de la magazine (cumpar de la super-market doar apa minerala, prosoape de bucatarie, chibrituri si alte lucruri similare, in rest cumpar numai de la magazinul bio, piata si de la "taranul meu") si ma straduiesc sa fac cat mai multe produse cu propriile maini. 
Un exemplu concret, otetul de mere (cel din magazin este de cele mai multe ori pasteurizat si daca nu este bio, are adaugati si aditivi!). 
Se lasa sucul de mere (cu pulpa) intr-un borcan, iar bacteriile, care sunt principalul ajutor in bucatrie,  rezolva restul si-l transforma in cel mai bun otet. Iar daca merele au fost din propria gradina si stiti ca nu au fost tratate in vreun fel, obtineti astfel, practic gratis, un produs de o calitate exceptionala!




Despre avantajele consumarii nucilor romanesti si a produselor regionale, am scris mai pe larg AICI.  
Migdalele si nucile se cumpara si se pastreaza cel mai bine in coaja, se sparge de fiecare data numai strict cantitatea care trebuie direct folosita (altfel se oxideaza mult mai repede).
Eu am mostenit de la o matusa un spargator de nuci foarte simplu si foarte bun. Are peste 100 de ani si de aceea, spartul nucilor este pentru mine si un timp de meditatie: ma gandesc mereu cu drag si recunostinta, de fiecare data cand il folosesc, la mestesugarul indemanatic care l-a facut si la toate celelalte maini harnice prin care a trecut deja.



Va doresc pace si liniste in suflet!

12 comentarii:

  1. o sa incerc si eu otetul de mere - multumim mult pentru tot ceea ce faci pt noi. Pupici

    RăspundețiȘtergere
  2. imi place articolul foarte mult. asa este, sa traiesti sanatos nu tine de cata aparatura si cate carti ai ci pur si simplu sa ne uitam prin ograda bunicilor, la obiceiurile lor alimentare (cele de acum ceva zeci de ani, nu din ziua de azi ) si atunci realizam cat de usor este.
    am si eu rasnita din aceea la parintii mei si inca isi face treaba.

    RăspundețiȘtergere
  3. Ca sa fac fulgi, cerealele trebuie hidratate înainte de a le da prin mașina de tocat? Umede se dau?
    Mulțumesc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu dau intai prin masina si apoi pun la inmuiat, nu am incercat sa fac invers, ca m-am gandit ca se macina mai greu.

      Ștergere
  4. Cât timp lăsăm la fermentat? După strecurare punem la frigider?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu am lasat pana mi-a plcut gustul si mirosul otetului, depinde mult de temperatura si de celelalte conditii. Nu-l tin la frigider, ci in camara. Se face si masa aceea vascoasa, care nu reprezinta insa niciun pericol, e comestibila si din ea se poate face mai departe otet (se grabeste procesul): http://en.wikipedia.org/wiki/Mother_of_vinegar.

      Ștergere
    2. Eu am luat o retea de otet mai elaborata putin , dar cred ca merita facuta . Zdrobesc merele si le pun intr-un vas cu apa calda. Cate kg de mere , tot atatia litri de apa , plus o boaba de drojdie . Se amesteca bine si se lasa , acoperit cu tifon , o saptamana . Dupa o saptamana se strecoara continutul si se adauga miere . Eu pun intre 500 gr. si un kg , la 20 litri , in functie de cat fur de la albine :) . Se pune intr-un loc ferit si se lasa doua luni . Stiu ca pare mult , dar timpul trece , iar rezultatul este un excelent otet , cu importante valente terapeutice .Deasupra se face o ciuperca de otet de trei degete .

      Ștergere
  5. M-ati ajutat enorm!Va multumesc din tot sufletul!

    RăspundețiȘtergere
  6. superb articolul. Este fix ce aveam nevoie: intoarcerea la simplitate si echilibru. Alimentatia traditionala are un bagaj enorm, cu putina bunavointa si entuziasm gasim solutii.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Exact aici e punctul: daca vrem, se poate orice! Mult spor in toate!

      Ștergere