joi, 21 noiembrie 2013

Cerealele si painea noastra cea de toate zilele

Ca painea de la magazin nu este deloc sanatoasa, au aflat intre timp foarte multi oameni. Chiar se constata aparitia unui curent imbucurator: tot mai multi romani au reinceput sa faca in casa painea pentru familiile lor, asa cum au facut mii de ani stramosii nostri. Din pacate, nu toti au inteles importanta cu totul deosebita a calitatii materiilor prime folosite pentru producerea painii. Sute (mii)  de retete de paine circula in internet, tot mai multi oameni descopera "brutarul" din adancul persoanei sale. Retetele de paine cu adevarat integrala sunt insa rare. Aproape toate fotografiile, de cele mai multe ori exceptionale, NU prezinta paine din faina integrala. Mai mult, eu nu am gasit mentionat (in limba romana) lucrul cu adevarat cel mai important pentru preparerea painii de casa: FAINA DIN CARE SE FACE PAINEA TREBUIE SA FIE PROASPAT MACINATA, ALTFEL PAINEA NU MAI ARE CU ADEVARAT O VALOAREA NUTRITIVA RIDICATA! FAINA CUMPARATA IN PUNGA ESTE DEJA OXIDATA. FAINA INTEGRALA COMERCIALIZATA IN MAGAZINE ESTE IN CEA MAI MARE PARTE A CAZURILOR NUMAI INTR-O ANUMITA MASURA INTEGRALA - INDIFERENT DE CE ESTE MENTIONAT PE ETICHETA FRUMOS COLORATA A PRODUSULUI!!!
Ca urmare a discutiilor in contradictoriu purtate pe FB, am constatat ca plutesc in spatiul virtual inca foarte multe semne de intrebare - mai jos cateva raspunsuri.

Am sa incep prin a va povesti ceva foarte personal: in urma cu opt ani, aveam in Germania un mic magazin bio si o "practica" solida de doi ani facuta in magazinul bio al prietenei mele Julia (care adunase deja o experienta de peste 25 de ani in domeniul acestui tip de comert). Mai mult, am urmat un curs despre alimentatia integrala dupa dr. Bruker, curs care nu a tratat numai teoria unei alimentatii sanatoase, ci si realizarea practica, in propria bucatarie, a absolut tuturor felurile de mancare posibile, intr-o varianta sanatoasa, painea constituind desigur un element foarte important. "Profesorii de brutarie" erau  oameni cu experienta de zeci de ani in prepararea painii integrale artizanale. Din 2004, am inceput sa fac pentru familia mea numai paine de casa, INTOTDEAUNA din FAINA PROASPAT MACINATA DIN GRAUNTE BIO (cumpar paine foarte rar, numai cand, din lipsa de timp, sunt nevoita sa fac acest lucru). Dupa cum vedeti nu vorbesc numai din carti, am reusit sa adun, la randul meu, in tot acesti ani o experienta destul de mare.

Deci, hai sa o luam de la Adam si Eva. Ce sunt de fapt cerealele integrale? Imaginati-va ca tineti in mana un spic de grau, copt bine. Daca il scuturati in palma, grauntele de grau cad singure de pe spic, iar daca suflati si cele cateva paie care poate cad si ele odata cu boabele, aveti in mana grau integral. Exact acelasi lucru se intampla si in cazul alacului (aici TREBUIE  sa fac o digresiune filologica, pentru a clarifica o confuzie provocata de informatiile insuficient verificate de pe Wikipedia - spelta este de fapt o traducere noua din limba engleza; in toate cartile de specialitate de dinainte de 1989, veti gasi traducerea ALAC = Triticum aestivum/spelta = Dinkel (germana) = épeautre (franceza) = spelt (engleza). La Wikipedia,  se face marea gresela si se traduce alac = Triticum monococcum = Einkorn (germana) = petit épeautre sau l´engrain (franceza) = einkorn wheat (engleza)!!), secarei, ovazului, orzului, etc., acesta este principiul procesului tehnologic prin care se obtin cerealele integrale.

In stanga alac/spelta, in dreapta grau.
In dreapta grau, in stanga alac
Alac/spelta
Grau
Daca la  intrebarea: "Aveti paine integrala?", vi se da raspunsul: "Da, avem paine de secara", inseamna ca interlocutorul nu a priceput ce inseamna faina integrala. Caci si faina de secara, alac, ovaz si de orice alta cereala, poate fi alba (rafinata) sau integrala. Faina alba este faina obtinuta prin indepartarea germenului si a taratelor (se separa si se elimina coaja exterioara a grauntelor si germenele), pastrandu-se deci numai interiorul grauntelor. Faina alba, indiferent de cereala din care provine, este daunatoare sanatatii, cel mai bun exemplu este boala Beriberi, care a aparut masiv in momentul in care bastinasii tarilor din Sud-Estul Asiei au inceput sa manance in locul orezului integral, asa cum o facusera dintotdeauna stramosii lor, orezul decorticat (la inceput, s-a afirmat ca este o boala infectioasa, au trecut foarte multi ani pana medicina alopata a recunoscut ca este o boala provocata de lipsa vitaminei B1, vitamina care se gaseste in primul rand in coaja orezului si a altor cereale - iar pelagra, boala foarte cunoscuta in Romania, este provocata de lipsa vitaminei B 3, aflata tot in coaja cerealelor!). 

Toata chestiunea nu este deloc complicata, asa cum pare poate la prima vedere. Domnul dr. Bruker avea cateva formule simple pentru a lamuri lumea: "Mancati numai ce si cum ar fi mancat un taran acum 100 de ani si nu o sa faceti prea multe greseli!". Caci faina alba este o inventie relativ noua, la fel ca si toate prelucrarile pentru conservarea si prelungirea termenului de valabilitate la care sunt supuse TOATE produsele din comert. De toate chimicalele cu care sunt stropite legumele si fructele nici nu mai vorbim. De aceea, cumparati cat mai putine lucruri din magazine, incercati sa va procurati cat mai multe alimente direct de la producatori. Sau cel mai bine, incercati sa produceti SINGURI o parte cat mai mare din hrana voastra cea de toate zilele.

O proba infailibila pentru a sti daca o cereala este  integrala sau nu: se pun grauntele la incoltit. Incoltesc, atunci sunt integral. Nu incoltesc, atunci ori sunt decorticate, ori tratate termic. Tot dr. Bruker ne sfatuia sa cumparam intotdeauna mai intai numai 1 kg de cereale si sa punem o parte la incoltit. Si daca nu incoltesc 90% dintre graunte (!!!) sa nu mai cumparam de la taranul respectiv, caci nu are cereale de calitate.

In principiu, in comert NU se gaseste paine cu adevarat integrala (cu siguranta exista si exceptii, mai sunt cativa producatori mici plini de entuziasm si dragoste de meserie). Caci ceea ce nu stiu cei mai multi, morarul are voie sa vanda faina drept faina integrala, daca contine cel putin 89% faina integrala. Apoi si brutarul are voie sa-si numeasca painea integrala, daca foloseste cel putin 89% faina integrala. Deci daca  morarul ii vinde brutarului faina care contine deja 11% faina alba si brutarul mai adauga si el 11% faina alba, s-a ajuns deja la un continut de aproape un sfert (22%) de faina alba!! Caci painea din faina  integrala se lucreaza mai greu ca painea din faina alba, trebuie pastrata in conditii speciale (se mucegaieste mai repede), este de aceea mai greu de produs si de comercializat, iar morarul, brutarul si vanzatorul de la magazinul de paine sunt in primul rand interesati de continutul propriului buzunar si nu de sanatatea clientilor lor!
 
Dr. Bruker, dr. Bircher-Benner, dr. Schnitzer, dr. Kousmine, dr. Schatalova si inca multi altii, nu recomanda SUB NICIO FORMA faina integrala cumparata la punga de la super-market: pentru  ca, pe de o parte a pierdut prin oxidare deja cele mai multe substante vitale si are de cele mai multe ori adaugati aditivi (adesea chiar si cea bio! - ca sa nu se rancezeasca, ca sa nu se fie atacata de daunatori, ca sa nu traga umezeala, etc.), iar pe cealalta parte, are voie legal sa se numeasca faina integrala daca contine cel putin 89% faina integrala. Si sa stiti ca ati ramane foarte surprinsi, daca ati sti cati producatori (chiar si dintre cei bio!) recurg la acest subterfugiu juridic.....
De aceea, dr. Bruker recomanda macinarea grauntelor direct inainte de a face aluatul. Eu am in casa o mica moara electrica, dar grauntele se pot macina foarte bine si in mixer/robot de bucatarie (cu lama in S) sau in orice rasnita electrica sau manuala (in aceste ultim caz,  se face in acelasi timp si sport: omorati asa 2 iepuri dintr-o lovitura - hahaha!).
 
O fotografie din bucataria mea: in planul doi in stanga, moara mea cumparata in 2004, iar in dreapta dispozitivul cu care fac fulgii de cereale (din pacate este numai o bucata, are o manivela cu care este actionat mecanic):
Asa cum subliniau la randul lor  si dr. Bircher-Benner si dr. Kousmine, de la macinarea cerealelor si pana la oxidarea lor completa este nevoie sa treaca numai 8-16 zile!! Bobul de grau macinat si transformat in faina inceteaza sa mai fie viu. V-ati gandit vreodata cate luni sta o punga de faina in rafturile magazinelor? Cate substante vitale poate ea sa mai contina in acest caz? Cel mai bine porniti un experiment propriu: luati de la piata, de la un taran, grau; macinati-l acasa si faceti imediat din faina astfel obtinuta paine si comparati cu painea facuta tot de voi din faina cumparata la punga. Chiar m-ar interesa si pe mine rezultatele voastre. Eu am constatat o mare diferenta chiar si numai in cazul cerealelor cumparate de la diferiti tarani (astfel incat cumparam numai de la un taran, de la care, culmea, cumpar si astazi, am grija  in continuare sa merg in Germania si sa-mi iau de la el sacii cu cereale)!
 
Julia nu vindea faina la punga (si ea facuse cursul la dr. Bruker!) si gasise pentru magazinul ei o solutie de compromis: cumparase o moara mai performanta, achizitiona de la taranii producatori cereale integrale si macina pentru clienti in magazin (toti isi faceau astfel numai o cantitate de faina care sa le ajunga pentru cel mult o saptamana).
Reguli de aur:
1. Faina folosita in bucatarie  trebuie sa fie macinata proaspat de fiecare data (eu si daca am nevoie de doua linguri de faina pentru un sos de exemplu, iau un pumn de graunte din sacul de cereale din camara si macin pe loc la moara).
2. Cerealele din care faceti faina trebuie sa incolteasca in proportie de cel putin 90% si trebuie sa provina cel mai bine dintr-o cultura organica (ideal ar fi sa gasiti in apropierea voastra un taran cinstit si sa cumparati direct de la el).
3. Nu mai cumparati din comert faina la punga. Nici fulgi de cereale.
4. Cel mai bine folositi maia sau drojdie naturala (de exemplu din drojdia de vin obtinuta la producerea vinului).
5. Nu se consuma desigur nici germeni, nici vlastari cumparati de la super-market (cine recomanda acest lucru, dovedeste doar ca nu a inteles in totalitate ce inseamna cu adevarat o alimentatie sanatoasa).
Noi nu avem de fapt nevoie decat sa privim putin inapoi. Caci stramosii nostri stiau ca nu se macina tot graul dintr-o data si tocmai de aceea se duceau periodic, cu o cantitate mica de graunte si de seminte, la moara.  Cu ultimii batrani intelepti din satele noastre se pierd astazi, sub ochii nostri, bogatii inestimabile, in timp ce noi ne luam informatiile din internet, adesea de la pseudo-specialisti (auto-intitulati). De aceea, va rog mult sa nu mai cititi numai in internet, intrebati-va neaparat si mamele, bunicile, rudele de la tara: veti constata, ca nu de putine ori, cunostintele lor sunt, ca sa zicem asa, la cel mai nou si inalt  nivel......

In cartile doamnei Ibrian veti gasi si retete de paine coapta la soare, numita de buna doamna si paine harica (numele acesta a fost atacat insa de mai multe persoane religioase, de aceea eu evit sa-l folosesc prea des, ca sa nu mai dau iar nastere la late discutii....). Aceasta paine poate fi desigur si coapta in cuptor, pierzand insa astfel multi nutrienti, ramane ca fiecare sa decida cum o va prepara.
Reteta de paine in varianta fara foc a 
doamnei Elena Nita Ibrian

Amestecati bine 100 de grame de faina integrala proaspat macinata cu 110 ml apa (sau bors). Lasti la dospit peste noapte, a doua zi mai adagati ceva faina (numai de cereale sau si de in sau seminte de floarea soarelui) pana se obtine un aluat, din  care se intind cu mana sau cu sucitorul turtite subtiri, care se usuca la soare, pe calorifer, pe soba, in aparatul de deshidratat sau in cuptorul potrivit la 40°C si lasat cu usa deschisa.









Pentru retetele de paine coapta, cititi AICI, AICI si AICI


In ceea ce priveste consumul de cereale,  trebuie sa tinem neparat seama de faptul ca cerealele pe care le consumam noi astazi, sunt deja foarte indepartate de cerealele cultivate de om cu cateva mii de ani in urma (asa cum au fost ele gasite in multe santiere arheologice din intreaga lume). Mai ales graul, porumbul si secara, au fost in permanenta modificate, prin nenumarate incurcisari: pentru a le creste dimensiunile, pentru a mari productivitatea, pentru a le imbunatati proprietatile de coacere (in scopul usurarii muncii brutarilor) s.a.m.d. Dr. Seignalet sublinia ca tocmai aceste modificari multiple au dus la reactiile negative pe care foarte multi oameni le au astazi la cereale si conform cercetarilor sale, dintre toate cerealele, numai  Micul alac=Triticum monococcum= Einkorn (germana)= petit épeautre sau l´engrain (franceza) = einkorn wheat (engleza) mai are numai 7 perechi de cromozomi (initial, acest lucru era valabil pentru toate cerealele), astazi, absolut toate celelalte cereale (inclusiv Emmer, Urkorn, Kamut samd) au 14 sau 21 de perechi de cromozomi!

Graul pe care il mancam noi astazi nu mai nici este graul pe care l-a mancat Mantuitorul (à propos, acesta era Emmer, prima mutatie a micului alac-Einkorn!!), nici graul ancestral a carui cultura a inceput cu 8600 de ani inainte de Hristos. Ci este turbo-graul "inventat" de Dr. Norman Borlaug (1914-2009) in 1970, inventie pentru care a primit si Premiul Nobel pentru Pace. Un grau foarte rezistent la toate tipurile de clima si cu un randament foarte mare la hectar, care promitea sa starpeasca foametea in lume. Astazi se cultiva la nivel mondial in proportie de 99% NUMAI acest tip de grau. Efectul alimentatiei cu acest tip de grau nu a fost testat nici pe oameni, nici pe animale. Manipularea genetica a devenit populara numai cu putini ani in urma si avem tendinta de a ne gandi imediat numai la manipularile in retorta pe care le fac oamenii de stiinta in laboratoare. Dar manipularea genetica a inceput, dupa cum bine puteti vedea in acest exemplu, cu multe mii de ani in urma. De aceea, nici marul pe care-l mancam astazi nu mai are multe in comun cu marul paduret, nici capsunile cu fragii si tot asa mai departe. Atunci ce rost are de fapt sa facem comparatia? Si de ce ar fi ceva manipulat de mana omului  mai bun ca ceva creat de insusi Dumnezeu (Natura)???

Alt fapt extrem de important: celebrul cardiolog William Davis a facut foarte multe experimente cu sine insusi (acestia sunt adevaratii medici, care nu-si gasesc linistea pana nu afla raspunsurile la intrebarile proprii sau ale pacientilor lor). El a  caut cu sine urmatorul experiment: a mancat paine din micul alac si si-a masurat glicemia. A avut glicemia 84 mg/dl. A repetat experimentul cu paine facuta din graul modern: glicemia a ajuns la 167 mg/dl!
Ca de obicei, am sa va rog sa ramaneti vigilenti, sa continuati sa va informati temeinic din mai multe surse si sa va puneti capul la contributie (cum bine spunea bunica mea). Caci numai astfel, veti putea gasi si alege varianta cea mai buna pentru voi si familiile voastre!

56 de comentarii:

  1. Pe langa macinarea proaspata a cerealelor, eu mai stiam si ca acestea trebuie lasate la inmuiat si eventual la germinat. Si abia apoi ar trebui uscate si facute faina. Stii ceva de asta?
    Deci spelta = alac? Nu am inteles prea bine partea cu pricina. Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Painea eseniana este facuta din cereale germinate si macinate, sigur ca asa dobandeste o valoare nutritiva mai mare, reteta aici: http://hrana-vie.blogspot.be/2010/07/turtite-de-hrisca-si-seminte-de-in.html.
      Da, spelta este de afpt alac, iar ce scrie la Wikipedia la alac este o alta cereala (Einkorn), careia nu i-am gasit numele in limba romana.

      Ștergere
    2. Bună ziua! Înseamnă că s-a strecurat o eroare în text, la final, unde apare "micul alac =...= einkorn"?

      Ștergere
  2. Multumim pentru articol. Aveai dreptate cu graul modern, gasisem la un moment dat articolul de AICI pe tema graului pitic. Apoi din ce am mai stat de povesti si cu Marian Paraschiv el recomanda renuntarea de tot la cerealele cu gluten, care creeaza dependenta si deseori reactii alergice. Ideal era sa revenim la meniul de baza al stramosilor daci, mamaliga din mei, sau macar amestecul cu mei, hrisca etc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pt. tot. Sunt f. multi oameni care nu reusesc sa se vindece atata timp cat mai consuma cereale si intr-adevar, dupa lapte, graul ocupa al doilea loc in lista alergenilor!

      Ștergere
  3. Sa nu uit, in caz ca ti se pare util sa impartasesti si altora despre festival gasesti detalii pe pagina Armonia Brassovia. Banuiesc ca tu nu poti ajunge nici anul acesta... ? :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred ca nu, dar mi-ar placea.... Dau mai departe si tin pumnii!

      Ștergere
  4. Un articol pe care il dau spre citire tuturor celor carora le doresc binele!
    Multumim tare frumos!
    As putea sa pun trei intrebari care ma framanta?
    1. Este in regula pentru sanatate sa mancam painea sau alte produse din cereale, daca boabele nu au fost inmuiate sau incoltite inainte de preparare? Se vehiculeaza teoria ca in vehime cerealele doar asa erau consumate, spre a trezi enzimele si nutrientii "adormiti" in bob.
    Cum s-ar mai putea obtine faina din boabele inmuiate in prealabil daca urmarim sa facem paine vie?
    2. Cum as putea pastra in siguranta in camara sacii cu cereale, evitand invaza gargaritelor si fluturilor?
    3. Oare si orezul (brun, rosu, negru) este modificat genetic?
    Multe mutumiri!
    Renata Mhalache

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga Renata,

      Asa cum am scris si mai sus, painea eseniana se facea numai din cereale incoltite si apoi macinate, sigur ca observatiile tale referitoare la nutrienti sunt absolut corecte.
      In afara de Einkorn (Triticum monococcum) TOATE celelalte cereale au 14 sau 21 de perechi de cromozomi!
      Eu tin sacii de cereale (neparat de hartie sau panza, nu de plastic!) in camara sau subsol si nu fac fluturi (desi aici in Belgia nu mai am conditii asa de bune si de aceea nici nu mai fac provizii asa de mari ca in Germania, terbuie desigur vazut pe fiecare caz particular cum sta situatia!). Daca nu e umezeala mare si daca poti asigura o temperatura constanta nu foarte ridicata, nu o sa ai probleme.

      Ștergere
  5. Răspunsuri
    1. ALAC = Triticum aestivum/spelta = Dinkel (germana) = épeautre (franceza) = spelt (engleza), in lb. romana s-a impamantenit in ultimii ani numele de spelta sau grau spelta.

      Ștergere
  6. o mica-ntrebare, cerealele se spala inainte de a le macina? banuiesc ca nu! ma gandesc ca nu stiu cum sunt depozitate....si-atunci, se nascu-ntrebarea....mda probabil nu-si avea rostul da o las, or mai fi si altii ce se-ntreaba....

    daniela

    am alac boabe nedecorticate, termenul de valabilitate expirat de ceva luni.pot sa-l folosesc asa cum e, nedecorticat, sa-l macin (la blender)?
    e vreo metoda sa vad daca mai e bun?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga Daniela,

      Daca coci painea, eu nu m-as apuca sa ma complic si sa spal cerealele.... In ceea ce priveste alacul expirat, daca nu a facut fluturi deja si daca mai incolteste, nu vad de ce nu l-ai consuma.

      Ștergere
  7. tot eu :)
    citat "curs despre alimentatia integrala dupa dr. Bruker, curs care nu a tratat numai teoria unei alimentatii sanatoase, ci si realizarea practica, in propria bucatarie, a absolut tuturor felurile de mancare posibile, intr-o varianta sanatoasa, painea constituind desigur un element foarte important."

    si intrebare sugestie: nu vrei sa tii un curs din acesta si-aici in belgia?ar fi f interesant si probabil daca localul e accesibil, or sa fie multi candidati.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Noi doua trebuie sa ne intalnim in cele din urma neaparat...... Incolo, nu stiu daca ar fi interes prea mare, iar la mine acasa, in casa de fite a d-lui proprietar, nu pot organiza nimic cu o grupa de oameni.

      Ștergere
  8. Draga Mimi, multumim pentru informatiile utile. Intelesesem ca tu nu consumi deloc cereale. Eu sunt omnivoră, cochetez cu alimentatia sanatoasa si acum m-am hotarat sa tin postul Craciunului, cel ortodox, macar din punct de vedere alimentar. Imi este destul de dificil in zilele "fara ulei", adica luni, miercuri, vineri, dar ma incapatanez. As dori sa imi spui care este meniul tau zilele astea, poate reusesc sa mananc in acele zile hrana vie si sa rezist tentiatiei reprezentate de paine si cornuri.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga Iulia,
      Daca mananci f. natural, asa cum fac eu de cele mai multe ori, e usor si fara ulei: http://hrana-vie.blogspot.be/2013/02/plantele-de-iarna-din-flora-spontana.html. Poti face sosuri de salata din avocado amestecat cu zeama de lamaie si apa, sau din faina de seminte de floarea soarelui cu zeama de lamaie si apa. Am sa ma mai gandesc, caci tema e ampla si revin cu amanunte!

      Ștergere
  9. mimi, viaat este grea in romania. nu vorbesc despre persoanele care au bani si nu stiu sa si duca viata. vorbesc despre marea majoritate care muncesc atat de multe ca nu mai stiu de ei. nu au timp nici sa ...nu au timp de nimic. si dc asta nu i o problema mai apare una si mai grava. nu au bani draga mea. gradinita montesori costa 1200 lei. salariul mau e de8oo
    sotul meu castiga 20- si asta e un salariu bunicel la noi in oras. rata de 800.te intreb eu draga mea cum ai proceda tu?
    ti as da 2800 de lei pe luna(sunt multi bani pt romania) si ti as spune sa te descurci intr un oras cu doi copii. crede ma mimi, o sa ramai...ca la dentist.cand o sa dai intretinerea 400 lei, rata rata sau chiria 800, gradinitele(nu avem pe nimeni langa noi care sa ne ajute cu copiii) lumina, nu maivb de o gheata ca celui mare ii raman rapid mici, nu mai vb de bani la gradi zilnic, de un transport si mai ales de mancare- bio, doar de la anumiti tarani-eventual din alta tara, doar gatita si rasnita si stoarsa si pregatita pe loc( cand noi muncim de ne sar capacele si cate nu mai sunt intr o casa de facut). ce zici? suntem niste eroi, noi, romanii
    zi frumoasa, draga mea.bine ca ai plecat de aici...

    RăspundețiȘtergere
  10. draga anca, nu vreau sa te jignesc si nici nu te contrazic. sa stii ca si-n strainatate e destul de greu.sigur ca avantajele sunt mai ales legate de sistemul de sanatate (nu se da bacsis, ti se ramburseaza o parte din costul doctorilor, copii pana-n doispe ani au dentist gratis, etc,etc depinde de tara).dar si aici de exemplu, chiriile sunt f mari, curentul electric, caldura, apa sunt scumpe.si aici ca si acolo, cine vrea sa se aprovizioneze bio, face niste eforturi, renunta la ceva, si desigur ca nu va manca numai bio.multi lucreaza si-n afara serviciului, ca si-n romania de altfel, ca s-o scoata la capat.mai avem noroc cu soldurile cand intr-adevar poti sa intelegi ceva desigur cu conditia sa fi pus bani deoparte.
    pentru emigranti cred ca-i si mai greu ca nu au chiar pe nimeni.

    sigur ca toate astea le spun din punctul de vedere al celor care sa zicem ca sunt asa intre clasa mijlocie, si clasa mai saraca.

    cred ca eroi sunt toti oamenii de oriunde.

    in sfarsit, aici sunt "groupes d'achat", nu-s cum sa le zic, pe diferite regiuni, orase.e un nr limitat de persoane care se grupeaza si cumpara direct de la producator, sigur la un pret mai avantajos.e interesant sistemul, doar ca eu, unde locuiesc nu am asa ceva.

    sigur ca fiecare le stie pe ale lui.
    despre mine, sigur ca mai am multe de-nvatat in materie de organizare,recuperare,reciclare,etc.deocamdata fac singura "dero"-ul pentru rufe, ca balsam, folosesc otet, in casa spal cu "savon noir", nu folosesc spray-uri nici pentru acasa nici pentru mine (bine asta-i o alegere personala, nu suport parfumurile, etc), sigur ca am limitat la maxim ce tine de coafat,etc,etc.ma descurc singura. asta asa o mica idee.

    sigur ca prefer sa fiu aici decat in tara. asta ca sa fiu sincera si sa raspund probabil intrebarii pe care poate ti-o pui.

    daniela

    si aici gradinitele tip montesorri sunt scumpe, nu oricine isi permite.daca vrei sa iei un meditator la copil, te ustura ficatii!ce preturi sunt!ca scoala nu se face.
    cu serviciul multi fac naveta, de-si pierd toata ziua de dimineata pana seara. copiii nu-s crescuti acasa, de parinti sau bunici (cine-i are, si daca-i are, ar trebui sa si vrea acestia) ci la scoala!sau pe drumuri!
    cand lucram plecam la cinci si ceva si desi terminam la doua ajungeam acasa la cinci jumate, sase seara (ca de n-aveam masina, si faceam naveta).
    nu ma consider erou, sunt multi ca mine si chiar in situatii mai grele.

    mi-e doar mila de copii ca cresc asa ai nimanui si-apoi ne miram ca nu mai exista legaturi familiale, dragoste, atentie, etc,etc.

    iti doresc o zi buna.

    copiii tai sunt sigura ca apreciaza eforturile pe care le faci atat cat sunt ele si cat puteti.

    RăspundețiȘtergere
  11. Dragă Mimi,
    În locul în care sunt acum, tot aud de la vecini că iși numesc cerealele triticale sau grâu-secară. Iar semințele sunt mai vechi, în sensul că le păstrează de la an la an pentru însămânțare.Mă întreb dacă grâul ăsta este de fapt spelta?
    Mă poți lumina tu?
    Pupici,
    Angy!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Banuiesc ca e spelta. Grauntele are culoare graului (aurie) si forma secarei (mai alungita, capetele bobului nu sunt tesite ca la grau), deci numele garu-secara s-ar potrivi bine. Compara cu poza de mai sus si spune-mi si mie te rog mult rezultatul anchetei tale!

      Ștergere
  12. Buna Mimi. Am o curiozitate legat de dispozitivulacela de facut fulgi ?!! ,, Cum arata ? Unde se gaseste ? ..eu nu am auzit de asa ceva si ma intereseaza. multumesc

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E si in fotografia din bucataria mea de mai sus (cea cu moara), sau aici mai in amanunt: http://www.vitakeim.de/shop/product_info.php?info=p427_Eschenfelder-Korn--und-Saatenquetsche.html (dl. Hufnagel are preturi bune si trimite si in Romania daca i se plateste dinainte). Toate cele bune, draga Nicole!

      Ștergere
  13. http://fr.wikipedia.org/wiki/Triticale

    RăspundețiȘtergere
  14. Imi place mult calendarul de pe perete. In ultimii ani mi-am luat cel de tip carnetel, dar vazandu-l la tine pe cel mare mi-am amintit cum il tinea bunica-mea calendarul lipit pe usa. :)
    Si apropo de Elena Nita Ibrian, am fost prin Piatra Neamt saptamana trecuta si am trecut pe langa cea care a fost casa ei. Chiar i-am facut cateva fotografii, dar mi se pare ca se cam deterioreaza. Ati fost vreodata acolo? E cea din fata gradinii zoologice daca nu ma insel.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu nu am mai ajuns la Piatra Neamt de 30 de ani... Mi-a mai trimis cineva cu ceva timp in urma fotografii: http://hrana-vie.blogspot.be/2011/01/elena-nita-ibrian-un-nume-atat-de-mare.html. Daca mi-ai trimite si tu, le-as publica cu drag (mentionand desigur sursa). Sau poate ai chiar si o poveste frumoasa?

      Ștergere
    2. Uite si aici ce mai povesteste cineva, gandindu-ne la suma mare de bani lasata, este o rusine ce se intampla cu mostenirea d-nei Ibrian: http://elena-nita-ibrian.blogspot.be/2011/02/amintiri-despre-doamna-elena-nita.html.

      Ștergere
  15. Iertare, tot citesc articolul si ceea ce nu inteleg, desigur articolul e f bine scris si est ein romana, dar, iertare...deci alac= spelta? si nu = petit epeautre?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La Wikipedia este tradus Alac=Triticum monoccocum (dar este mentionat ca este si termenul pt. Trititcum spelta!), dar in cartile dinainte de 1989, cand traducerile aveau alta calitate, se face mereu traducerea ALAC = Triticum aestivum/spelta = Dinkel (germana) = épeautre (franceza) = spelt (engleza). Stiu ca e cam greu de inteles, mai ales ca termenul spelta s-a impamantenit deja, caci din pacate, in ultimii ani inainte de 1989 alacul cam disparuse din Ro.

      Ștergere
  16. Absoluta dreptate aveti in ceea ce priveste Wikipedia!

    RăspundețiȘtergere
  17. Buna ziua!
    Din pacate nu mai locuiesc de ceva ani in Romania insa as dori si v-as fi foarte recunoscatoare daca mi-ati da cateva informatii (desigur, daca stiti) despre productia graului spelta.As dori sa stiu de unde se pot cumpara cantitati mari.Nu pungute,nu saci,este vorba de camioane (export Germania).Va multumesc anticipat!

    RăspundețiȘtergere
  18. Buna ziua!
    Din pacate nu mai locuiesc de ceva ani in Romania insa as dori si v-as fi foarte recunoscatoare daca mi-ati da cateva informatii (desigur, daca stiti) despre productia graului spelta.As dori sa stiu de unde se pot cumpara cantitati mari.Nu pungute,nu saci,este vorba de camioane (export Germania).Va multumesc anticipat!

    RăspundețiȘtergere
  19. Buna Ziua,
    Am achizitionat de curand o moara de cereale manuala care face si fulgi.
    Eu fac fulgii din ovaz, ii mananc cu lapte de migdale, dar au un gust un pic amarui fata de cei din comert, va rog daca puteti sa ma ajutati cu un sfat.
    Va multumesc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Fulgii din comert sunt tratati la temperaturi inalte cu tot felul de E-uri de aceea in principiu nici nu mai au cine stie ce gust propriu, sunt oricum NERECOMNDABILI! Fulgii facuti din cereale proapsete au un gust usor amrui, cu care o sa te obisnuiesti insa cu timpul, acest gust este normal.

      Ștergere
  20. Draga Mihaela, ce parere ai despre micul dejun Kollath?Am citit despre el ,cautand remedii pentru paradontoza.Astazi de dimineata mi-am facut pentru prima dara cu faina macinta de minesi mi-a placut ce a iesit.Multumesc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am o parere buna. Si dr. Bircher-Benner si dr. Bruker si dr. Kousmine si prof. Kollath recomanda in pricipiu aceleasi lucruri, cu mici variatiuni desigur. Daca suporti bine cerealele, este o alegere f. buna!

      Ștergere
  21. Pot folosi pt copilul meu de 2 ani si 10 luni tarate de grau sau de ovaz.cum le prepar?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Macini grauntele intr-o rasnita obisnuita. Eu prefer hrisca inmuiata si semintele de in si flarea soarelui .

      Ștergere
  22. din articolul despre doamna Elena Nita Ibrian: "Numai ca la 38°C, enzima moare. Si, uite, de asta nu trebuie sa gatim cu foc, fiindca ucidem enzima"... asa este si cu moara electrica de macinat griul, caldura pe care macinarea electrica o produce omoara enzimele din griu. din aceasta cauza macinarea de la tara, cea cu pietre de moara, aceea este adevarata macinare prin care se pastreza integral calitatea enzimatica a griului.

    RăspundețiȘtergere
  23. Buna Mimi,

    Fulgii de ovaz din magazinele naturiste nu sunt ok? meiul, quinoa, toate tipurile de seminte( in, chia, flaorea soarelui etc) din magazine naturiste nu sunt ok? Credeam ca sunt pe un fagas normal cu alimentatia, dar pe zi ce trece descopar ca fac cate o greseala. Cum se procedeaza cel mai bine cu aprovizionarea de cereale/seminte?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cel mai bine cumperi cerealele ca atare si faci tu din ele fulgi. Aici metoda cea mai usoara: http://hrana-vie.blogspot.be/2014/09/lucrurile-de-care-nu-avem-nevoie-pentru.html. Semintele sunt cateodata tratate termic, nu se poate spune ceva la modul general. Cel mai bine faci proba si vezi daca incoltesc. Ideal ar fi sa-cunosti pe taranul care le cultiva sau sa le cultivi chiar tu ;)......

      Ștergere
  24. Uitandu-ma dupa un aparat de facut fulgi, am dat de-un site francez vinde mi se pare aceeasi marca ca a ta.in informatiile despre aparat, printre altele se mentioneaza faptul ca, cerealele crude nu prea sunt indicate in general,pe perioade mai lungi, deoarece pot cauza probleme la intestine.
    acu, eu aveam perioade cand mancam chiar si-o luna intreaga in fiecare dimineata doua trei linguri de grau incoltit cu miere. si n-aveam nimic.
    as vrea sa stiu ce parere ai sau/si ce cunostinte ai legat de cereale, fulgi. a da, pe site recomandau ca fulgii sa fie preparati termic.
    la copii, cum e mai bine cu fulgii?
    si care ar fi granele care nu-s cereale? hrisca si mai care?quinoa,...
    in cazul acestora, fulgii ar fi ok asa cruzi?
    Daniela

    RăspundețiȘtergere
  25. Buna Mihaela,
    ma scuzati ca intervin,dar as avea o intrebare.ALacul (spelta ) din cate am inteles face parte din categoria graului modern cu 21 perechi de cromozomi si atunci de ce ar fi mai bun alacul?Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Stiu ca e greu de inteles, pt. ca e o greseala de traducere la mijloc: alacul e de fapt traducerea in romana si pt. spelta. Adica 2 cereale diferite au acelasi nume: dar numai alac=Triticum monococcum= Einkorn (germana)= petit épeautre sau l´engrain (franceza) = einkorn wheat (engleza) mai are numai 7 perechi de cromozomi (initial, acest lucru era valabil pentru toate cerealele), astazi, absolut toate celelalte cereale INCLUSIV SPELTA=alac= ALAC = Triticum aestivum/spelta = Dinkel (germana) = épeautre (franceza) = spelt (engleza). au 14 sau 21 de perechi de cromozomi.

      Imi cer iertare ca nu am reusit sa clarific mai bine aceasta neintelegere....

      Ștergere
    2. Multumesc pt raspuns!Am inteles mai bine,la spelta se mai zice si alac,dar alacul e einkorn si spelta e dinkel...am vazut astazi la un magazin,unde se vindea einkorn,oare sa fie cereala autentica,adica se mai cultiva?si intrebarea mea era ,daca spelta are acelasi nr de cromozomi ca si graul modern,de ce se considera mai bun?scuzati ma,dar sunt un pic disperata in legatura cu acest subiect si sunt un pic derutata...Dumnezeu sa va binecuvanteze!

      Ștergere
    3. Spelta are 7 perechi mai putin, dar tot o apa este. Einkornul se cultiva, deci se gaseste de cumparat. Costa mai mult si se prelucreaza mai greu (se vede la "mana" la facut painea, ca are mai putin gluten). Poti sa treci ca alternativa pe turtite de hrisca. Si pe fierturi de mei sau hrisca. Si porumbul e f. transformat: in piramidele aztece, s-a gasit porumb - coceanul avea 10 cm. Conf. dr. Seignalet, porum si floarea soarelui deja nu ami exista nicaieri in lume in forma ancestrala.

      Ștergere
  26. va multumesc pentru raspuns,Dumnezeu sa ne dea intelepciune sa gatim cat mai sanatos in zilele noastre!

    RăspundețiȘtergere
  27. In legatura cu spalatul graului inainte de macinat. Este chiar indicat, se lasa multa mizerie din el. Se poate spala si apoi usca, preferabil intr-o strecuratoare, in cantitate cat un strat. In 24 de ore maxim e deja uscat. Iarna, pe calorifer, cam in 4 ore. Trebuie uscat foarte bine inainte de macinat, altfel se lipeste de pietrele de moara.

    RăspundețiȘtergere
  28. Buna Mimi,
    Ai cumva o recomandare de taran/fermier cultivator de alac-triticum? Caut de zapacesc dupa cineva de incredere de la care sa cumpar cereale si nu gasesc. In Romania pauza.. Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Imi pare tare rau, in Ro nu cunosc nici eu producatori. Intreaba la Tomatina, poate stiu ei pe cineva de incredere. Dr. Chirila are la el la magazin si tot felul de cereale, si acolo gasesti probabil. Numai bine,
      Mimi

      Ștergere
    2. Multumesc pentru raspuns.
      Dar in afara Ro? As fi interesata daca poti sa imi spui cat costa 1kg de alac de unde iei tu, macar informativ daca nu de altceva. In tara am gasit dintr-o sursa ce pare de incredere la 4euro/kg, si e ecologic. Asta e pretul real? Multumesc inca o data.

      Ștergere
  29. Spelta/alac costa de la 2,50 €/kg in sus, iar micul alac de la 3,50€. Aici o sursa ca sa-ti faci o idee de preturi, si probabil ca poti si comanda sa-ti trimita in Ro: http://chiemgaukorn.de/Einkorn-kaufen-aus-Bio-Anbau.htm

    RăspundețiȘtergere
  30. De unde ai luat moara aia a ta din bucatarie?

    RăspundețiȘtergere