De cand am inceput acest blog, au fost mai multe momente in care m-am gandit serios, daca se merita sa scriu mai departe sau nu. Si va spun sincer, ca de fiecare data cand m-am aflat in cumpana, mi-a fost intinsa cu mare bunatate o mana de ajutor, care mi-a confirmat faptul, ca nu am gresit calea si ca pot merge linistita mai departe.
Si uite asa ma bucur eu enorm cand imi scrie de exemplu Ioana de la Zürich, ca sa-mi multumeasca pentru cartea pe care i-am trimis-o eu din biblioteca mea personala si ca sa-mi spuna ca a reusit sa amane (datorita reformelor radicale aplicate in viata ei dupa ce a citit cartea trimisa de mine) o operatie grea si ca rezultatele analizelor sunt mai bune ca niciodata, cu totul neasteptat, mai ales pentru medicii curanti.... Sau cum pot sa-mi exprim eu aici mai bine bucuria, pe care mi-o face Gabriela din Bucuresti, povestindu-mi cat de bine reuseste ea sa tina scleroza multipla in sah???? Cum sa povestesc mai bine cat de multumita ma simt eu, cand Diana imi povesteste fericita din Germania, ca a reusit in cele din urma sa slabeasca? Si credeti-ma, ca exemplele ar putea continua aproape la nesfarsit.
Iar nu stiu daca va puteti imagina, cat de bine trebuie sa ma simt, cand primesc si eu la randul meu in dar carti, de la oameni care nici nu ma cunosc in realitate si care nu asteapta nimic de la mine, dar care au gasit de cuviinta sa ma ajute la randul lor, pentru ca li se pare bine ceea ce fac... Nu trebuie sa uit aici nici mesajele fantastice pe care le primesc pe mail, am intalnit in Internet atatea suflete inrudite, cum nici nu mi-as fi inchipuit ca ar fi vreodata posibil....
Am oferit in primavara gratis seminte. Mi-a luat ceva timp sa le selectez (am 2 cutii de ambalaje, pline cu seminte adunate de mine), dupa care sa pun totul in pliculete mici improvizate de mine, sa respect cat de cat "comanda" fiecaruia, sa merg la posta, etc. Am trimis aproximativ 30 de plicuri, in toata lumea. Toti mi-au multumit atunci (numai vreo 2 scrisori nu au ajuns la destinatie), dar cum sa va explic eu voua, cum m-am simtit totusi, cand am primit in aceasta toamna scrisoarea de la
Alina Nicoleta - asa o scrisoare este mai ceva ca orice record al numarului de vizualizari sau al persoanelor care imi urmaresc blogul!!!! Alina mi-a trimis din Italia cele mai calduroase multumiri si urari, precum si o descriere detaliata a rezultatelor experientelor ei "gradinaresti", pe care va las sa le apreciati singuri:
Si asa mi-a scris Alina:
"A trecut ceva timp de cand nu ti-am mai scris. Iti multumesc pentru
semintele pe care mi le-ai trimis. Au dat roade foart bogate. Ti-am
trimis si niste poze cu minunatele rosii. Chiar acum am tavile cu rosii
care le usuc la soare si ti-am trimis poze ca sa vezi. Deja am mai uscat
o tura si au iesit foarte bine. Nu imi venea sa cred cat de bine s-au
uscat si ca aratau ca cele pe care le cumparam inainte doar ca acestea
sunt si mult mai gustoase. Dupa ce mi-ai trimis semintele in martie, in
mai am gasit si o bucata de gradina si noroc ca deja aveam vlastarii de
rosii pe care ii pusesem sa se prinda in balcon si am mutat totul in
gradina. Leuseantul trimis de tine are un parfum demential, doar sa il
atingi si iti ramane mirosul impregnat pe maini. A crescut mare si
l- am tot folosit in painicile mele si grinisinele raw. Da un gust
super si acum astept sa faca floare sa pot culege seminte pentru la anul
doar ca nu da nici un semn de inflorire...In plus, am reusit sa salvez
seminte de galbenele si de loboda pentru la anul din cele pe care mi
le-ai trimis tu."
Si daca cumva mai aveam oarecare dubii, daca mai este cazul sa trimit seminte si la anul, Alina mi le-a spulberat definitiv! Deci, fac deja anuntul oficial:
TRIMIT GRATIS SEMINTE BIO, doritorii sa-mi trimita un mail!
Sunt miscata de fiecare data, de cele mai mult ori pana la lacrimi, de mesajele de multumire ale unor oameni, care au reusit sa-si imbunatateasca enorm starea de sanatate cu ajutorul hranei vii si care simt nevoia sa ma lase sa fiu partasa la bucuria lor, din simplul motiv ca au citit despre aceste lucruri si la mine pe blog. Primesc fotografii minunate, cu copii frumosi si zambitori, cu bucate nemaipomenit de apetisante din bucataria fara foc, de cele mai multe ori de la niste fete tinere si inimoase, ale caror chipuri reflecta insa in primul rand toata bunatatea si pacea din sufletele lor frumoase.
Numai cateva, foarte putine, exemple - fotografii de la Diana, Irena, Mihaela, Raluca (pe Irena si Mihaela le gasiti si
AICI), dar sunt mult mai multe, din pacate, in zecile de mesaje pe care le primesc zilnic, nu mai reusesc sa pastrez ordinea cum trebuie, multe s-au ratacit si nu le mai gasesc.......
 |
| Foto Diana |
 |
| Foto Diana |
 |
| Irena mi-a trimis mereu si retele exeprimentelor ei din bucataria fara foc, vi le dau mai departe: un desert din 3 mere verzi, o mana de stafide, o mana de migdale
neinmuiate. Am zdrobit totul cu blenderul vertical, iar crema rezultata
am ornat-o cu mere uscate si cu banane cu cacao (inspirata de la tine). |
 |
Foto si reteta Irena: Saptamana trecuta am facut o salata pe care am creat-o eu, asta daca nu cumva s-au mai gandit si altii 
: morcov ras, conopida procesata ca pentru orez, patrunjel, 3 linguri
de seminte se floarea soarelui inmuiat in apa 8 ore, 2 linguri hrisca,
si 1 lingura arahide, si acestea inmulate 8 ore in apa. 3 linguri ulei
de masline, zeama de lamaie, o lingura de fulgi de drogdie inactiva si
putina sare |
 |
Foto/reteta Irena: Am inceput de ieri sa beau smoothie pe care l-am preparat asa:
vineri
- o banana, cateva boabe de smeura, o lingurita de boabe de catina, o
para, o mama buna de frunze de salata, zeama de la o lamaie si un pahar
cu apa. A iesit foarte bun pentru primul meu smoothie, dar cam dulce.
Asa ca azi, sambata, l-am facut asa: o banana, trei lingurite cu boabe
de catina, putina zmeura, o jumatate de legatura de
patrunjel, o mana de frunze de salata verde, zeama de la o jumatate de
lamaie si un pahar cu apa. A iesit foarte bun, dar inca simt ca e prea
dulce. Maine voi folosi si frunze rosii de loboda si mai multa catina.
|
 |
| Foto Mia: Mai multe din minunatiile Mihaelei, le gasiti AICI si AICI |
 |
| Foto: MIA |
 |
| Foto Raluca |
 |
| Foto Raluca |
Si am totusi un mare regret: ca nu reusesc sa castig cumva mai mult timp, pentru a citi mai pe indelete multimea de bloguri scrise din suflet de niste oameni nemaipomenit de inimosi, toate blogurile si site-urile la care sunt eu abonata (va spun cu mana pe inima, ca le citesc pentru ca sunt grozave si ca nu am mers niciun moment pe principiul "eu ma abonez la tine si tu la mine, ca sa avem mai multi urmaritori"!), de multe ori nu gasesc nici timpul necesar pentru a trimite un mic comentar. Nici timpul pentru diacritice nu-l mai gasesc, am zeci de postari in cap, ajung insa sa le finalizez pe cele mai putine dintre ele. Greselile de ortografie se inmultesc ingrijorator. Calitatea postarilor lasa cateodata mult de dorit. Uit multe lucruri si ce este mai grav, am inceput chiar sa fac si unele confuzii. De aceea, pentru ca nu reusesc sa-l amintesc pe fiecare in parte si sa-i multumesc fiecaruia, am tinut neaparat sa va multumesc tuturor aici, pentru tot soarele pe care l-ati trimis cu atata bunatate in sufletul meu!
Cu drag,
A voastra Mihaela-Mimi
PS Nu este un mesaj de adio, va dati seama ca in conditiile prezentate mai sus, nici nu ma pot gandi sa abandonez bloguletul....
