vineri, 12 iunie 2015

Cum poți fi tânăr la orice vârstă - Wilhelm Fiebiger (Germania), 100 de ani

Când am citit, în 2007, pentru prima dată articolul lui Wilhelm Fiebiger (în Natürlich leben 1/2006), cu titlul "Şi la 88 de ani poţi fi tânăr", am fost învăluită, parcă, de o vrajă. Am simţit imediat că Wilhelm ne comunica în acel articol ceva foarte important. De aceea, l-am şi sunat atunci direct la telefon. Wilhelm a fost tare drăguţ, a stat foarte mult timp de vorbă cu mine şi mi-a răspuns la toate întrebările. Ba mai mult, m-a invitat împreună cu întreaga noastră grupă de sănătate din Hunsrück (Germania) la el acasă. Din păcate, nu am reuşit la vremea respectivă să-i urmăm invitaţia.


Dar de atunci, Wilhelm Fiebiger şi-a păstrat un loc, numai al lui, în inima mea. Şi de aceea, am fost foarte fericită când am citit, câţiva ani mai târziu, cartea "Îmbătrâneşti- rămâi sănătos" de Manfred Bruer: autorul i-a dedicat lui Wilhelm Fiebiger un întreg capitol. Wilhelm împlinise, între timp 94 ani, dar era încă foarte bine şi sănătos. Ceva mai târziu, l-am putut vedea chiar şi la televizor, în emisiunea "Nachtcafé": Wilhelm  a stat în cap şi a povestit pe scurt (mult prea pe scurt pentru mine) despre viaţa lui.


In 2014, am citit un nou interviu cu Wilhelm Fiebiger şi în acest an, am avut în cele din urmă marele noroc să-l întâlnesc şi personal la Congresul "Îmbătrâneşti - rămâi sănătos" din Bad Camberg (Germania), la care Wilhelm participă întotdeauna ca vorbitor.

Aici era spre sfarsitul congresului: eu eram franta de oboseala - de atata stat in picioare si de vorbit cu atatea sute de oameni. Willi era fresh si bine dispus ca nimeni altul, desi si pentru el ziua incepuse exact la fel de devreme ca si pentru noi ceilalti participanti (la 8 dimineata faceam standul) - Photo Lenka Köpp

Pentru mine a fost clar din prima clipă: aşteptările mele au fost cu mult depăşite. Wilhelm este şi mai prietenos, mai echilibrat, mai cumsecade, mai sănătos, mai tânăr, ba chiar şi mult mai frumos decât am crezut eu. Dacă stai faţa-n faţă cu el, ai într-adevăr probleme să crezi că este deja trecut de 98 de ani. Wilhelm este o persoană carismatică şi te simţi foarte bine în prezenţa sa.
Wilhelm Fiebiger in fata lemnelor taiate de el (singur!!) si puse in stiva in toamna 2014: se inmultisera prea tare copacii si feceau prea mutla umbra straturilor de legume

Îi place să le spună tuturor celor care vor să-l asculte "secretul său". Mulţi oameni sunt, însă, dezamăgiţi: căci nu este nimic spectaculos sau special. Ba mai mult, nici măcar nu este ceva nou. Este exact ceea ce noi toţi ştim deja. Este exact ceea ce marii oameni ne spun de mii de ani. Poate că, de fapt, secretul constă tocmai în faptul de a face cu hotărâre ceva? De a pune în practică ceea ce ştii atât de bine teoretic?

Straturi inaltate - in Germania, clima este mult mai dificila ca in Romania

Wilhelm se trezeşte în fiecare dimineaţă devreme (ora 6) şi se duce la culcare tot devreme (ora 21). Mănâncă puţin (cel mult 400 g la o masă), cea mai mare parte a alimentelor în stare crudă. Prima masă, masa de prânz la ora 12, este constituită din fructe. Ultima masă, aproximativ la ora 18, este în funcţie de sezon constituită din: salată, morcovi, praz, ţelină etc. -  legumele fiind, în parte, fierte puţin la abur. În plus, lui Willi îi place să mănânce şi câte o felie de pâine „bio”: pe care însă o lasă mai întâi să se usuce şi să devină tare - pentru a le da şi dinţilor (proprii!) ceva de lucru.


Renumitele pofte şi excepţii carnivore, mari provocări în lumea raw food-iştilor, nu reprezintă o temă pentru Willi: el este conştient de faptul că acestea sunt în detrimentul sănătăţii sale şi reprezintă, în fapt, o trădare faţă de el însuşi. Mai multe gânduri, chiar că nici nu mai este nevoie să ne facem.


Deosebit de important - între cele 2 mese, nu se mai mănâncă nimic! Şi se mestecă întotdeauna totul foarte bine! De asemenea, Willi pune accent pe felul în care se mănâncă: în linişte şi pace, cu recunoştinţă şi mulţumire. El spune mereu înainte de masă o rugăciune. Dar eu ţin însă foarte mult la rugaciunea învăţată de la Părintele Teofil Păraian , după mine cea mai frumoasă rugaciune românească pentru masă, vi-o dau cu drag mai departe:  "Cruce-n cer, cruce-n pământ, cruce-n locul în care mă culc, cruce-n casă, cruce-n masă, îngerii prin jur de casă, Dumnezeu cu noi la masă".


Dar Wilhelm ştie, de asemenea, şi cât de importantă este mişcarea fizică. De trei ori pe zi, înainte de masă, stă cel puţin 5 minute în cap. Face de câteva ori pe zi şi exerciţii de respiraţie profundă şi practică exerciţiile fizice "5 Tibetani", cu 21 de repetări. De asemenea, consideră ca fiind foarte importantă o poziţie dreaptă a corpului,  deoarece numai într-un corp drept, va putea energia vieţii să circule liber. În plus, Willi are un teren de cca. 3.000 m² pe care l-a transformat într-o adevărată grădină a Raiului. Îşi cultivă singur o foarte mare parte a alimentelor pe care le consumă - căci mai proaspăt, mai curat, mai plin de energia pozitivă a muncii făcute cu iubire, mai „bio” unde să găseşti, dacă nu în propria grădină??

 
Rosiile si strugurii au nevoie de solar. A avut si smochini, dar s-au facut prea mari, i-ar fi trebuit pentru ei o sera.

În cazul în care vremea îl împiedică să lucreze afară, în curte sau în grădină, el foloseşte timpul pentru a lucra în atelierul său complet echipat (are chiar şi un fierăstrău circular!). Repară şi crează lucruri minunate - nefiind bogat, trebuie să socotească bine fiecare bănuţ, nu poate să-si cumpere orice. Are foarte multe lucruri făcute el, ca alternative grozave ale unor produse scumpe (vezi ultima fotografie cu scaunul de yoga pentru stat în cap). El face şi absolut toate muncile necesare în casă şi grădină, fără niciun ajutor (de la curăţenie şi până la tăierea copacilor - chiar şi maşina o conduce în continuare singur, căci pentru că locuieşe într-un sat foarte mic, are nevoie şi de maşină). Willi are, de asemenea, şi o bibliotecă foarte bogată, cu peste 4000 de cărţi: rafturile de cărţi au umplut toată mica lui căsuţă de lemn şi au ajuns până şi-n bucătărie!
In bucatarie
In spate, se vad iar rafturile de carti din bucatarie, pe ambele parti!

Alte două lucruri esenţiale pentru o sănătate bună la vârsta a treia ar mai fi: castitatea şi atitudinea mentală. Cu orice ocazie, Wilhelm subliniază că suntem fiinţe spirituale, cu un corp fizic şi de aceea este foarte important să fie lăsate să intre în minte doar gânduri constructive şi pozitive. Motto-ul vietii sale: "Dumnezeu este în mine - eu sunt în Dumnezeu." Wilhelm consideră că învăţăturile din Predica de pe Munte ar trebui să constituie baza vieţii fiecărui om: "Să-ţi iubeşti aproapele ca pe tine însuţi şi pe Dumnezeu mai presus de toate".
Pe usa dulapului din bucatarie

Foarte importantă este, de asemenea, iertarea. Trebuie să învăţăm să facem pace şi să iertăm. Wilhelm este, pentru mine, un foarte bun exemplu al unui om care trăieşte în pace cu sine şi cu tot restul lumii. Din păcate, nu cunosc mulţi astfel de oameni!


În opinia sa, sensul vieţii omului este ca acesta să depună eforturi pentru a lucra cu sine însuşi, pentru a se perfecţiona, pentru a deveni fiinţa pe care Dumnezeu a gândit să o facă atunci când ne-a creat.


Willi ştie,  de asemenea, că este mereu protejat şi susţinut: bunul sau înger păzitor este, pentru el, un însoţitor permanent: căci el i-a salvat viaţa nu numai în război, ci şi in multe alte momente critice din viaţa sa.


Wilhelm este un om liber. El s-a eliberat de toate fricile: de sărăcie, de bătrâneţe, boală şi moarte. El este, de asemenea, un om mulţumit şi fericit: fiecare zi este, pentru el, un miracol şi o ladă de comori, din care poate să scoată mereu noi puteri, bogăţii şi minuni.


Iar Wilhelm este şi cea mai bună dovadă vie, că o viaţă lungă şi sănătoasă nu este condiţionată nici de constituţia fizică: copil fiind, el a avut rahitism şi a fost foarte mic, slab şi bolnavicios. De asemenea, el a trebuit ca tânăr bărbat să meargă în război: a fost înrolat în Wehrmacht în decembrie 1938 şi în aprilie 1945 a fost rănit grav.


Nici nu a avut o viaţă uşoară şi lipsită de griji: a cunoscut încă de la începutul vieţii sale mari lipsuri (s-a năcut pe 6 aprilie 1917), a fost soldat în cele de-al doilea război mondial, a muncit mereu foarte greu, a fost de mai multe ori căsătorit, a fost obligat de circumstanţe familiale să o ia (la 74 de ani!) de la zero, să-şi vândă ferma din Alpi şi să îşi refacă viaţa, în o altă regiune a Germaniei şamd.


Wilhelm Fiebiger se simte atât de sănătos, încât el nu are nevoie nici să meargă la medic, nici să ia medicamente. Nu are nevoie de niciun tratament şi nu suferă de nicio boală. Dacă-l întrebi, nici nu mai ştie când a fost ultima dată la medic. Şi astăzi, la 98 ani, el poate citi în continuare literele de mărime normală (cum sunt în orice carte) fără ochelari (are nevoie de ochelari de lectură doar pentru textele scrise cu litere foarte mici). Doar de un aparat auditiv are nevoie uneori. Ca urmare a rănirii sale din timpul războiului, timpanul dintr-o ureche i-a fost distrus complet, iar celălalt timpan a fost, la rândul său, foarte deteriorat.


Pentru Wilhelm, sensul vieţii lui este şi de a fi un bun exemplu pentru ceilalţi oameni. Îşi doreste să arate că fiecare om în parte decide singur dacă este sănătos sau bolnav. Nu suntem victmele sorţii, ale mâniei lui Dumnezeu, ale karmei, ale condiţiilor sociale, economice, politice şamd. Suntem, de fapt, alături de Dumnezeu, co-creatorii propriei vieţi.


Noi oamenii uităm (sau nu vrem să recunoaştem), în general şi mult de prea multe ori, că cele mai mari lucruri în viaţă sunt, în acelaşi timp, şi cele mai simple. Dar nouă ni se pare că numai ceea ce este scump, complicat, exotic, rar, este şi valoros - parcă în ziua de astăzi mai mult ca oricând. Nu mai putem crede că tot ceea ce este natural şi simplu conţine, de fapt, şi răspunsurile la toate marile întrebări ale vieţii noastre.


Într-o anumită măsură, Wilhelm Fiebiger este un om care le strică celorlaţi oameni "jocul". El răstoarnă, prin exemplul vieţii sale, toate teoriile şi concepţiile greşite înrădăcinate în mintea multora dintre noi. Dar după ce citeşti sau asculţi povestea lui Wilhelm, nu mai poţi trece iar "Păcăliciul"  genelor proaste, bacteriilor rele, virusilor criminali, constituţiilor fragile, condiţiilor dificile de trai, şocurilor emoţionale, accidentărilor vechi etc. - când totul era atât de comod pentru noi....


Wilhelm nici măcar nu a descoperit vreo pastilă minune, un superaliment (superfood) sau o plantă medicinală cu puteri necunoscute până acum (aşa cum suntem permanent, la intervale regulate, bombardaţi de industria „medicamentelor naturale”, care poate fi, din ce în ce mai puţin deosebită de industria farmaceutică - ieri aloe vera, azi goji, mâine chia, poimâine floarea de cocotier şamd).


Nu, Wilhelm arată clar, că depinde numai de noi înşine dacă rămânem sănătoşi şi dacă ne păstrăm, chiar şi la bătrâneţe sănătatea fizică, mentală şi emoţională  şi suntem, astfel, în stare să ducem o viaţă demnă şi frumoasă, până la ultima suflare. El ne demonstrează aceste adevăruri pas cu pas (şi, de asemenea, ne oferă astfel un minunat "manual de folosinţă"). Nu avem nevoie de bani, de condiţii speciale, de echipamente sofisticate, de tratamente costisitoare, de clinici ultramoderne. După Wilhelm Fiebiger, este suficient să ducem o viaţă cât mai naturală şi să respectăm legile naturii şi legile cosmice. Să avem încredere deplină în Creatorul nostru şi să-I respectăm Creaţia. Să trăim valorile vechi de când lumea: omenia, bunătatea, iubirea, nădejdea. Este suficient pentru a aduce astfel pace în sine, şi, în acelasi timp, în lume. E simplu, şi fiecare dintre noi poate face acest lucru. Nu avem nevoie de multe lucruri: trebuie doar să vrem şi apoi să şi punem în practică.
Concluzia - Se poate. Simplu şi natural. Fără mare tam-tam. Nu e nevoie de briz-briz-uri. Totul e  să vrei.....


Pe 31 mai 2015, Wilhelm m-a invitat la el acasă, ca să-mi arate paradisul lui. A fost tare frumos şi am plecat de la el cu o mulţime de daruri: în afară de timpul şi de prietenia lui, de sfaturile nepreţuite şi pline de înţelepciune, de energia pozitivă şi de sprijinul sufletesc, Willi mi-a dăruit şi multe cărţi, banane organice şi un scaun de yoga pentru stat în cap. Iubesc scaunul acesta. Mi l-am pus în sufragerie şi stau în cap de mai multe ori pe zi. Şi mă gândesc de fiecare dată, plină de recunoştinţă şi de bucurie, la Willi! Dragul meuWilli, îţi mulţumesc din tot sufletul!

Toate cele bune şi cu toată dragostea,

Mihaela Walter

Consultant de vindecare holistică (Germania)


Belgia, iunie 2015



Esti la fel de tanar ca increderea ta
  - de Albert Schweitzer, dupa poezia "Youth" de Samuel Ullman  -

"Tineretea nu este o etapa a vietii, ci este o stare de spirit.


Este impulsul vointei, vivacitatea imaginatiei, victoria curajului in fata lasitatii,  
triumful aventurii asupra inertiei umane.
Nimeni nu imbtaraneste pentru ca a trait un anumit numra de ani
Un om devine batran cand isi ia ramas bun de la idealurile sale. 
De-a lungul anilor, pielea se rideaza; prin pierderea entuziasmului, se rideaza insa sufletul
Grijile, indoiala, lipsa de incredere, teama si disperarea sunt adevaratii ani lungi din viata unui om, care pleaca capul spre pamant si tarasc sufletul prin praf.
Nu conteaza daca un om are 17 sau 70 de ani,
 in inima fiecaruia traiesc dorul de minunea vietii, uimirea la   vederea stelelor milenare si a lucrurilor si gandurilor eterne, asumarea riscului, 
entuziasmul copilaresc  nesatios pentru ceea ce va aduce ziua de maine, 
bucuria exuberanta si pofta de viata.
Esti la fel de tanar ca increderea ta in viata si la fel de batran ca indoiala ta, 
la fel de tanar ca speranta ta, si la fel de batran ca deznadejdea ta. 
Atata timp cat mesajul frumusetii, maretiei si bucuriei lumii ajunge la inima ta, 
atata timp esti tanar. 
Numai atunci cand aripile iti atrana si inima iti este acoperita de zapezile pesimismului si de gheata cinismului, numai atunci esti cu adevarat batran!"


UPDATE - 6 aprilie 2017, cel mai frumos centenar: Bunul nostru Willi a implinit 100 de ani. L-am sarbatorit pe 9 aprilie cu mare drag, cu cativa oameni buni si frumosi, care-l iubesc si-l pretuiesc din tot sufletul.
Un secol de viata. Un munte de intelepciune. Un ocean de cunoastere. Un codru nesfarsit de pace si liniste. Intr-un cuvant: WILLI.....
Este foarte important sa va inconjurati de oameni care au inteles mesajul divin al vietii si care stiu sa-si traiasca cu adevarat viata, oameni de la care aveti ceva de invatat si cu ajutorul carora puteti gasi adesea mai repede si mai usor lumina si puterea din voi. Cheia secretelor ramane in continuare ridicol de simpla, iar la motto-ul vietii lui Willi nu mai este de fapt nimic de adaugat: "Dumnezeu este in mine - Eu sunt in Dumnezeu".
Asa sa ne ajute Dumnzeu tuturor!
Willi in Februar 2017 - Photo by Frank Schuppelius


Opera de arta made by Monika Bürk-Finkbeiner


Un inger danseaza pentru un inger......



36 de comentarii:

  1. Minunat! Un exemplu de urmat pentru noi toti!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc mult! Da, aici e punctul hotarator: sa nu fium numai entuziasmati, ci sa si facem la randul nostru ceva.....

      Ștergere
  2. Draga Mimi,

    Truda cu care ai scris si dragostea cu care ne-ai adus aceast raspuns la intrebarea "Da' bunicii nosti, n-au mai mancat atent si uite, ca traiesc bine mersi!", dovedeste ca da, Dumnezeu este in noi si noi suntem in Dumnezeu, ne vorbeste intotdeauna, nu numai prin Natura, ci prin diversi oameni, prin exemple care ne sunt trimise precum "ocaziile" ...

    Felicitari, cu dragoste<

    cristela

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Scumpa Cristelusa,

      Iti multumesc si-ti doresc cat mai multi oameni frumosi pe langa tine, cu mesaje cat mai imbucuratoare si incurajatoare.
      Nu ne dam seama ca noi nu mai traim nici pe departe ca bunicii nostri. Cumpatarea a fost nu numai pt. Willi, ci si pt. taranul roman o caracteristica hotaratoare a modului sau de viata. Cum stau lucruile astazi? Pai, cred ca stim cu totii raspunsul, ca doar il vedem zilnic...
      Te imbratisez cu drag,
      Mimi

      Ștergere
  3. Frumos articol, Mimi, si multumesc ca ne ai impartarsit si noua o bucatica din bucuria pe care ai trait-o cunoscandu-l pe Wilhelm. Te imbratisez cu drag!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu iti multumesc si ma bucur ca ti-a facut placere sa-l "cunosti" pe Willi. Raman o colectionara infocata de povesti cu oameni frumosi!
      Si eu te strang tare in brate si ma bucur tare cand va veni in cele din urma ziua in care vom face noi doua sapunuri.......

      Ștergere
  4. draga mea ai scris asa de frumos, de simplu si cu atata blandete....nu pot sa zic decat multumesc!
    sa fac cunoscut articolul tau, blogul tau si sa continui asa cum pot, cat pot sa aplic cele invatate!
    cu mult drag
    Daniela

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga mea Daniela,
      Mult, mult spor iti doresc.
      Cu tot dragul,
      Mimi

      Ștergere
  5. Draga Mihaela,
    Iti multumesc pentru articolul minunat. Voiam sa scriu ca mi-a placut, dar este cam putin spus. Adevarul este ca mi-a mers la inima!
    Iti multumesc pentru tot, dar vreau sa iti transmit o multumire speciala pentru rugaciunea de la Parintele Teofil.
    Cu drag,
    Adriana

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga Adriana,

      Copiii mei, care traiesc saracii intre multe lumi, nu-si pot imagina sa inecapa sa manance fara rugaciunea mamei Parintelui Teofil. Si am cumva sentimentul, ca si daca vor renunta la ea in timpul amrilor schimbari ce incep acum in viata lor, o vor regasi candva pentru copiii lor......
      Iti multumesc si eu pt. bucuria pe care mi-ai facut-o!

      Ștergere
  6. Multumesc! Un articol minunat despre un om deosebit, care imi intareste convingerea ca acesta este drumul cel bun!

    RăspundețiȘtergere
  7. Ce frumos articol ! Ce om deosebit ! Mimi mi-ai umplut inima de frumusete , de iubire de oameni , asta transmiti tu . Si pentru asta iti multumesc din suflet ! Citesc tot ce scrii cu foarte mare interes !

    Te imbratisez cu drag !
    Cerasela

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga Cerasela,

      Imi face o placere sa ma inconjor de oameni frumosi. Si daca scriu despre oameni buni si frumosi, imi si raspund oameni buni si frumosi. Si asa se multiplica la infinit bucuria si frumusetea in jurul nostru al tuturor....
      Te imbratisez si eu cu drag si-ti doresc tot binele din lume,
      Mimi

      Ștergere
  8. Buna ziua Mihaela, am invatat in urma cu cativa ani ca Dumnezeu este in noi si noi suntem in Dumnezeu. Mi-a schimbat viata total. Tu ai avut bunatatea sa iti iei din timpul tau si sa ne deschizi si mai mult inimile catre lucruri bune care aduc numai sanatate, fericire, compasiune pentru tot ce este viu in jurul nostru. Dar sa nu uitam ca particula lui Dumnezeu este in fiecare element din natura deci, sa iubim fiecare fir de iarba, fiecare floare sau pom si sa iubim fiecare animal, salbatic sau domestic. In puterea noastra sta sa protejam VIATA.
    Multumesc Mihaela

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu mare placere si bucurie. Da, asa este, suntem cu totii UNA...."Dumnezeu este in mine - eu sunt in Dumnezeu" este valabail pt. orice si oricine!
      Cu tot dragul!

      Ștergere
  9. Draga Mimi, eu am sa fiu un pic mai critica fata de articolul tau. Sper sa nu te superi.
    1. Cum as putea sa iau drept sfat "Castitatea" din partea unui om de 98 de ani, care in prealabil a fost si casatorit de vreo 3 ori? Este un pic aiurea. Inteleg foarte bine ca orice abuz din punct de vedere sexual, la orice varsta, iti poate afecta sanatatea si capacitatea de a gandi normal, insa am senzatia ca dupa o anumita varsta este o chestiune despre care nici nu se mai pune problema, indiferent de cat de sanatos este omul respective. Varsta difera sunt convinsa, insa la 90 de ani...
    2. Amestecul de Crestinism cu Yoga si alte lucruri asemanatoare, nu merg bine. Crestinismul, indifferent de religie, sustine atitudinea de multumire pentru toate, cumpatarea in toate, respectarea regulilor de sanatate, etc. Este adevarat ca nu este principala preocupare, dar nu putem spune ca nu este adusa in discutie. Nu face din aceste lucruri o conditie de mantuire, insa ni le prezinta ca fiind niste mijloace, la indemana tuturor, care ne pot asigura o viata mai buna. Miscarea si sportul in general, nu ar trebui legate sub nicio forma de yoga, meditatii de nu stiu care fel, etc. Nu stiu care este avantajul de a sta in cap, insa ce incerc eu sa spun este ca mi se pare un amestec de lucruri care nu au ce cauta impreuna.
    Sper ca intelegi ce vreau sa spun si nu percepi acest lucru ca si atac la persoana.

    O zi buna,
    Anda

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga Anda,

      Atata timp cat o parere contrara este exprimata civilizat, asa cum ai facut tu, nu am de ce si cum sa ma supar......
      1. A fost casatorit de 4 ori, ca sa fim exacti. Nu, nu este chiar asa, exista si persoane trecute de 85 de ani, pentru care actul sexual este inca f. important. Statistici cu persoane peste 90 de ani nu cunosc, nu m-as mai mira insa astazi de nimic.
      El face si al 6-lea exercitiu din seria 5 Tibetani, si asa cum este dat mai departe in traditia tibetana, acest al saselea exercitiu se practica numai de catre persoane care traiesc in castitate, altfel duneaza sanatatii, caci se consuma prea multa energie. Poate fi facut numai atata timp cat omul are la dispozitie energia sexuala. Castitatea a fost si este o tema si in religia crestina, stim cu totii f. bine. Sigur ca viata este o continua evolutie si ca altfel a gandit Willi la 30 de ani. Asta este concluzia la care a ajuns el, dupa ce a divortat a 4 oara si si-a luat viata de la zero: s-a hotarat printre altele sa traiasca in castitate (la 74 de ani) si a constatat ca acest lucru i-a permis sa faca un "salt" enorm in starea sa personala de sanatate. El da mai departe experienta lui, ca energia sexuala "deviata" si folosita in alte domenii ale vietii, este total subapreciata.
      2. Nu stiu ce religie are Willi. Nu m-a interesat si nu mi s-a parut ca ar fi important de stiut. In orice caz, eu, ca nepoata de preot ortodox, am fost crescuta in toleranta f. mare fata de toate religiile. Pt. bunicul meu preot ortodox, si evreii si musulmanii si catolicii si protestantii si ortodocsii erau tot una in fata lui Dumnezeu... Cu aceeasi valoare pt. Dumnezeu si ca o furnica, un peste sau un caine! Prietena cea mai bun a mamei era evreica si la ei in casa nu s-a pus niciodata problema ca mama nu ar avea voie sa se joace cu ea, sa o invite la ei acasa sau sa duca la acea fata acasa. In targul de provincie in care a trait mama, se felicitau toti, indiferent ca erau evrei, catolici sau ortodocsi - ca astea erau religiile principale - reciproc de toate sarbatorile religioase! Eu am mostenit aceasta toleranta si am dat-o si copiilor mei mai departe.
      Statul in cap tonifica si iriga in primul rand creierul, are numai efecte pozitive asupra sistemului hormonal, circulator, digestiv si cate si mai cate (atat timp cat nu se exagereaza, desigur!), te poti informa de ex. aici: http://viataverdeviu.ro/10-motive-ca-sa-stai-in-cap/
      In alta ordine de idei, si daca este un amestec care pt. tine nu se poate face, este "amestecul" lui Willi - iar viata lui de peste 25 de ani incoace, demonstreaza ca functioneaza f. bine.
      De ce sa-i despic eu firul vietii lui in paispe`?????? Ce drept asa avea? Si ce foloase as trage?
      Eu stau in cap, pt. ca am constatat singura efectele deosebit de pozitive. Fac si cei 5 Tibetani si cunosc si multe alte exercitii de yoga. Pt. mine sunt simple exercitii de gimnastica, de o mare valoare pt. sanatate. Am facut si Callanetics si Pilates si multe altele, caci asa sunt eu f. curioasa si interesata de toate celea.... Pt. mine nu a fost nicio clipa o contradictie si niciodata nu am avut senzatia ca vreunul din profesori ar vrea sa ma misioneze. Si in ac. domeniu, am fost, sunt si voi fi TOLERANTA. Este alegerea mea la care tin mult.
      Sigur ca nu am luat-o nici ca atac la persoana. Tu ai spus ce crezi. Eu ti-am raspuns ce cred eu. Si asa am mai aflat amandoua ceva nou.
      Iti doresc multa sanatate si numai bine,
      Mimi

      Ștergere
    2. Sint si eu de acord cu tine Mimi in ceea ce priveste yoga.
      Si eu am avut retineri inainte de a merge la clasele de yoga, dar m-am linistit cind am descoperit ca nu-ti spala nimeni creierul acolo. Eu chiar ma simt foarte bine fizic dupa exercitiile de yoga, iar la sfirsitul clasei cind stam linistiti si "meditam" am si eu timp si disponibilitate ca sa spun citeva rugaciuni in gind.

      Multa sanatate si sa dea Domnul toleranta tuturor,
      Liliana

      Ștergere
  10. As indrazni si eu sa ii raspund Andei si, o fac nu pentru ca stiu mai multe decat oricare dintre voi dar, experienta de viata mi-a randuit o cale pe care merg de cativa ani. Combin yoga, Pilates , hiking , cu un stil de viata care implica o nutritie bazata pe fructe, verdeturi si legume.
    Religia , oricare ar fi, ar trebui sa ne deschita mintea , sa ne faca sa imbratisam diversitatea in orice forma exista. Religia este ceva ce apartine sufletului si eventual societatii in care traiesti. Religia este o alegere personala de cele mai multe ori si nu un punct de reper in societate.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga Paul,

      Daca ai vreodata timp si chef, m-as bucura de un semn de viata de la tine (hranaviero@googlemail.com)!
      Cu tot dragul,
      Muhaela

      Ștergere
  11. Nu cred ca putem cataloga pe cineva drept « intolerant », doar pentru ca nu considera mixul crestinism / yoga ca fiind unul corect. Eu insami nu am aderat la religia majoritara din Romania… Fiecare are dreptul sa aleaga in viata absolut tot ceea ce isi doreste: cum sa se imbrace, ce sa manance, ce religie sa aiba, etc. ce-i drept toate acestea in limitele cuvenite, astfel incat ceilalti sa nu fie deranjati in vreun fel.
    Viata tuturor celor care au incercat sa traiasca in relatie cu Dumnezeu, a fost plina de rugaciune, cumpatare, etc. Din punctul meu de vedere, toate invataturile care au la baza meditatiile in anumite pozitii fizice, energiile care explica aproape orice ti se intampla, nu au la baza crestinismul si nu pot fi asociate cu el.
    Acest domn, impune respect prin varsta pe care o are, insa nu pot sa nu ma intreb ce fel de om este cel care divorteaza de 4 ori si dupa ce si-a incheiat aceasta perioada a vietii (care mai este si la 74 de ani), recomanda castitatea. Fiecare dintre noi a avut bunici. Provin dintr-o familie longeviva. Cea mai mica varsta de deces este 83 si cea mai mare 95. La varsta de 70 de ani, bunicii mei erau toti in forma (lucrau pamantul din zi si pana in noapte), insa niciunul nu cred ca isi mai punea problema divortului sau a actelor intime (personal cred ca sunt foarte putini cei care, in mod natural mai pot sa le savarseasca). La acea varsta ai alte preocupari.
    Sper sa fi exprimat mai bine ceea ce cred.
    Anda

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga Anda,

      E pacat ca te-ai lovit tocmai de aceste aspecte de care Willi insusi nu este mandru, pe care insa le-a marturisit deschis (si sa stii ca nu i-a fost usor, pt. ca multi intorc de aici totul impotriva lui - pt. mine, inca un motiv de admiratie pt.el) pt. integralitatea povestii sale. Nu am spus niciodata ca taranul romana nu ar fi un exemplu de urmat, din contra, am dat intotdeauna ca exemplu viata plina de cumpatare si alaturi de Dumnezeu a bunicilor nostri. Povestea lui Willi ar putea fi si povestea lui nea´ Gheorghita din Dealul Vaii: chiar nu vezi cat de multe lucruri au ei in comun. Acum te mai intreb insa eu pe tine: avem noi dreptul sa-l judecam pe Willi??
      Caci nu uita:
      "1. Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi.
      2. Căci cu judecata cu care judecaţi, veţi fi judecaţi, şi cu măsura cu care măsuraţi, vi se va măsura.
      3. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, şi bârna din ochiul tău nu o iei în seamă?
      4. Sau cum vei zice fratelui tău: Lasă să scot paiul din ochiul tău şi iată bârna este în ochiul tău?
      5. Făţarnice, scoate întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău."

      Ai grija sa fii tu un mai bun exemplu. Da tu dovada ca esti un bun crestin si pune si in practica teoria crestina pe care aparent o stapanesti foarte bine.
      Iti doresc sanatate multa, la fel si familiei tale, si multa pace in suflet,
      Mimi

      Ștergere
  12. super articol. Mimi cum reusesti sa ierti? niste lecturi ceva? am cateva chestii la care cd m gandesc primiul gand e ca nu am sa le pot ierta/uita nicciodata...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iertarea este VITALA. Procesul iertarii este deosebit de complex si de lunga durata. Surse de inspiratie: mie imi plac Louise Hay si Debbie Ford.
      Mult spor!

      Ștergere
  13. Multumim de informatii si astfel de exemple. Statul pe cap, shirshasana, e un ex de yoga dar nu se sta pe crestetul capului , e contraindicat ,ci pe granita dintre frunte si zona cu par, si se face gradat.Hatha yoga alaturi de hrana vie il aduce pe om mai aproape de cunoastere si autocunoastere ,intregul proces evolutiv fiind un proces de constientizare si de reantorcere la adevarata noastra natura...

    RăspundețiȘtergere
  14. Mie mi-a placut articolul si explicatiile lui Wilhelm. Cine are mintea deschisa a inteles esenta, cine este carcotas a ales sa judece pe elemente fara importanta vitala. Vor fi castigati cei ce vor incerca macar jumatate din ceea ce face W. Pe drumul vietii sale a parcurs etape din care a invatat si a evoluat. Asta se vede acum spre final. Noi putem ?!!!...

    RăspundețiȘtergere
  15. Dragă Mimi,

    Îmi place cum scrii. Mi-am dorit de câțiva ani să mănânc doar hrană vie. Nu am reușit. Am fost ovo-lacto-vegetariană, singura excepție fiind peștele. Din ianuarie am încercat un raw vegan, dar culmea, m-a apucat pofta de carne, poftă care mă lasă interzisă, pur și simplu...Mă întreb de ce m-a apucat acum și nu înțeleg decât în parte. Ai mei mănâncă carne, dar mâncau și până acum și nu-mi era poftă în halul ăsta. Și acum citesc aici, în acest articol: „ Renumitele pofte şi excepţii carnivore, mari provocări în lumea raw food-iştilor, nu reprezintă o temă pentru Willi.”. Ai putea, te rog, să-mi spui mai detaliat puțin ce-i cu poftele și excepțiile astea de carne la raw food-isti? Sau unde să caut să găsesc? Poate așa o să înțeleg și ce mi se întâmplă. Îți mulțumesc. Ioana

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga Ioana,
      Asa cum ai sesizat si tu, cauzele sunt multiple si complexe. Sunt lucruri vechi pe care le taram dupa noi de ani de zile (din copilarie) si care trebuie vindecate. Hrana vie este de fapt o minunata cale de a creste pe toate planurile. In niciun caz nu trebuie sa-ti pierzi speranta, ci din contra, incearca sa vezi totul ca pe o mare sansa de a dezlega niste niste conditionari vechi si depasite. Una dintre marile teme este iubirea de sine: caci cine se iubeste cu adevarat, nu-si face in mod constient rau manacand ceva care nu-i face bine.
      Pe de alta parte, nimic nu se face cu forta, daca nu mananci carne pt. ca NU AI VOIE, nu vei avea rezultate. Vezi exceptiile pe care le faci ca ocazii bune de a vedea efectul carnii asupra organismului tau, ca lectii necesare, ca un mod de duna experinta - si vezi-ti linistita de drum. Perfectiunea nu exista in viata reala, nu o cauta, ca nu o sa o gasesti niciodata!
      Mult spor si multa sanatate,
      Mimi
      PS Imi pare rau, dar nu stiu ce sursa de informare ti-as putea recomanda.....

      Ștergere
  16. Explicatiamid mi se pare simpla: pentru o buna functionare, corpul are nevoie de proteine, grasimi. Proteinele animale pot fi inlocuite cu cele vegetale :conopida, quinoa, legume-fasole uscata, mazare uscata si linte-
    De asemenea ca grasimi este bun uleiul de cocos, masline, nuca, susan.
    Toate acestea sunt absolut necesare pentru a preveni dementa si Alzhaimer.

    RăspundețiȘtergere
  17. ce bine ne-ar fi daca nu am avea o atitudine oarecum fanatica si sa intelegem ca dumnezeu nu este un ...chip si nici religie ,dumnezeu este o energie omnipotenta si omniscienta care a creat totul;toate religiile acestui Pamant au la baza acelasi principiu:dumnezeu indiferent de numele care i se da,de ce tb sa ne consumam energia in astfel de polemici?
    cat priveste castitatea ,a nu se confunda cu abstinenta caci este maaaare diferenta intre una si cealalta;
    castitatea este o tehnica speciala practicata de alchimistii medievali si doar cei cu muuulta deschidere au puterea de a pune in paractica asa ceva,este de asemenea o cale de evolutie spiritual pe care nici macar nu ne-o putem imagina..;

    RăspundețiȘtergere
  18. Multumesc, Mimi, pentru articol. Tocmai din greseli invatam. Omul se intelepteste odata cu trecerea timpului peste el...
    la fel si graul se coace aproape spre treierat. :)
    Mie imi place omul asta, asa cu bune si cu mai putin bune, exact asa.O zi minunata sa porti azi!

    RăspundețiȘtergere
  19. Mihaela,poti sa-mi spui de unde as putea cumpara un scaun pentru stat in cap, ca cel din articol?

    Multumesc mult,
    Brindusa

    RăspundețiȘtergere
  20. Draga Brindusa, internetul e plin, de ex. aici: https://www.yogishop.com/Yoga-Zubehoer/Kopfstandhocker/

    RăspundețiȘtergere