Adevărul despre îndulcitorii naturali și artificiali

Despre îndulcitorii artificiali şi naturali s-au scris nenumărate articole şi cărţi, pro şi contra, există o multitudine de studii efectuate în toate ţările lumii. O mare parte dintre acestea, finanţate de cele mai multe ori de industria alimentară sau farmaceutică, demonstrează cât de buni sunt aceşti îndulcitori produşi industrial şi ce îmbunătăţire a calităţii vieţii aduc ei cu sine. Dar orice medalie are două feţe: există totuşi şi un număr, într-adevăr mult mai redus, de studii, realizate de cele mai multe ori în cadrul unor universităţi, sub conducerea unor profesori reputaţi şi cu ani grei de experienţă în spate, care trag semnale de alarmă şi ne previn asupra efectelor nocive ale îndulcitorilor asupra sănătăţii - mulţi oameni de ştiinţă recomandă deja eliminarea totală a acestor produse din alimentaţia noastră.

 Zahărul brun, sirpoul de agave, de arțar, de mere, etc.

 Dr. Max Otto Bruker a atras întotdeauna atenția asupra tacticilor de marketing ale industriei zahărului (cu care el a purtat multe procese de-a lungul a mai multor ani de zile, procese pe care le-a câștigat însă în totalitate!!). Dacă experții acestei industrii au văzut că adevărul despre zahărul alb a început să iasă la iveală, au  invadat atunci piața cu "alternative sănătoase". Zahărul brun de exemplu, care nu este de fapt nici pe departe o alternativă cu adevărat sănătoasă. Consumatorul naiv și comod, se lasă și în acest caz, foarte ușor dus de nas: diferența între zahărul alb și zahărul brun este numai o singură treaptă de rafinare. Atât. Cine recomandă zahărul brun, nu este cu adevărat corect informat!  Sau are anumite interese pecuniare... Zahărul brun este exact la fel de nociv ca și zahărul alb!
 Același lucru se poate spune și despre siropul de agave, de arțar, de mere, de pere, etc. Toți acești îndulcitori naturali sunt foarte puternic procesați, nu se găsesc niciodată în starea în care se vând în magazin, în natură. Nu sunt decât tot produse izolate, concentrate, fabricate industrial, deci sunt tot numai niște produse  dăunătoare pentru sănătate. 

 „Natural” puternic procesat
  Există  între timp o mulțime de îndulcitori, aşa numiţii "îndulcitori naturali", care au la bază într-adevăr substanţe naturale, procesate însă de asemenea foarte intens, şi care la momentul actual sunt încă priviţi ca inofensivi, cum ar fi:
- Malitol sau sirop de malitol: este obţinut din porumb şi este mai puţin dulce decât zahărul. Apare sub forma E 965.
- Xilitolul este la fel de dulce ca zahărul; este folosit în special la guma de mestecat şi apare sub forma E 967.
- Izomalţul se obţine din porumb, se foloseşte foarte mult la ciocolata dietetică, apare sub forma E 421 şi are efect uşor laxativ.

 Dr. Bruker nu recomanda folosirea niciunuia dintre ei.

 Câțiva dintre îndulcitorii  articifiali

Aspartamul
Este unul dintre cei mai controversaţi îndulcitori artificiali, este de 150-200 de ori mai dulce ca zahărul şi este prezent în mii de produse alimentare industriale. Este lipsit de calorii, de aceea îl găsim cu precădere în alimentele numite „dietetice”. Ceea ce mulţi dintre noi nu ştiu, este că aspartamul are capacitatea chelatoare foarte mare (prin substanţă chelatoare se înţelege o substanţă chimică ce reţine alte substanţe chimice, cel mai adesea metale). Apare astfel, de exemplu, pericolul de otrăvire cu plumb al creierului şi al altor organe.

Consumul de aspartam se află în strânsă legătură cu o serie mare de afecţiuni: la nivelul ochilor (conjunctivită, iritaţii etc.), la nivelul urechilor (tinitus şi alte probleme auditive), la nivel neurologic (ameţeală, amorţeli, atacuri de panică, confuzie, hiperactivitate, halucinaţii, migrene etc.), la nivel psihologic/psihiatric (agresivitate, anxietate, depresii moderate până la severe, probleme de somn, iritabilitate etc.), la nivel gastrointestinal (balonare, constipaţie, dureri abdominale etc.), la nivel dermatologic (eczeme, reacţii alergice, urticarie etc.), la nivel endocrin şi metabolic (influenţează negativ apariţia şi evoluţia diabetului, anemie, multe probleme metabolice, obezitate etc.), la nivel urogenital (tulburări sexuale, probleme urogenitale, etc.), la nivelul aparatului dentar, precum şi multe alte tulburări, aspartamul jucând un rol foarte mare până şi în apariţia şi evoluţia cancerului.
Consumul de aspartam în timpul sarcinii poate avea efecte ireversibile pentru copil. Dr. Louis J. Elsas, profesor de pediatrie la Universitatea Emory din Atlanta, spunea în faţa Congresului American: „Am petrecut 25 de ani în cercetări biomedicale, încercând să previn defectele de naştere cauzate de excesul de fenilalanină. Şi iată care este îngrijorarea mea: aspartamul este o neurotoxină şi o substanţă teratogenă binecunoscută, care, în doze nedefinite încă, produce efecte adverse grave, reversibile poate la adult, dar ireversibile în creierul fătului sau al copilului.”

Zaharina
Este cel mai renumit îndulcitor artificial, este de 500 de ori mai dulce că zahărul şi este obţinută din ... petrol. Şi în cazul zaharinei există studii care demonstrează efetul cancerigen al consumului de zaharină pe o perioadă îndelungată de timp. Zaharina "păcăleşte" corpul uman prin crearea senzaţiei de dulce, însă ea nu poate fi de fapt metabolizată.

Fructoza
Este o legătură chimică, care are formula C6 H12 O6 şi care apare în natură în fructe şi în miere. Mâncând un fruct, nu se consuma numai fructoză izolată, ci organismul primeşte şi vitamine, minerale şi alte substanţe vitale. Fructoza care se găseşte frumos împachetată în rafturile magazinelor şi ale farmaciilor este un produs izolat, obţinut industrial, un produs foarte puternic procesat!
În 2005, o echipă de specialişti de la Universitatea din Florida a descoperit că fructoza blochează temporar acţiunea insulinei, responsabilă de activitatea celulară de folosire şi transformare a zaharurilor şi altor elemente în energie. Blocarea insulinei duce în timp la creşterea tensiunii arteriale, obezitate şi creşterea nivelului de colesterol din sânge.

 

Concluzii
"Indiferent de tipul îndulcitorului, acesta contribuie la instalarea obezităţii, a diabetului, bolilor de inimă şi riscului de atac cerebral" – relatează agenţia de ştiri Reuters, citând un raport apărut în Journal of the American Society of Nephrology.
Consumul de îndulcitori nu este deci nici pe departe o acţiune fără riscuri, chiar dacă campaniile publicitare ne prezintă doar partea lor pozitivă. Pentru a reduce la maxim riscurile, cea mai bună cale este să nu înlocuim zahărul cu îndulcitori artificiali sau "naturali", ci să consumăm pe post de „ceva dulce”, doar fructe proaspete sau uscate (cu măsură!) şi, în mod raţional (!!), miere de albine (pentru cei care nu sunt vegani), netratată termic. 

 Atenție la alimentația copiilor: multe carii ale dinților de lapte sunt provocate de consumul de băuturi dulci (cele mai bine le oferiți de la început băuturi neîndulcite) din biberon și ca urmare a faptului că mulți copii folosesc astfel sticla cu biberon, ca pe o suzetă, ținând-o mult în gură, dinții având astfel mult prea mult timp contact cu lichidele îndulcite (copiii nu ar trebui lăsați să umble prin casă cu sticla cu biberon  ținută între dinți!). Nici fructele uscate nu trebuie oferite copiilor fără limite, și ele provoacă carii! La fel și mierea de albine. Nu le pervetiți gustul copiilor cu tot felul de torturi raw, budinci și alte minunății, lăsați-le cel mai bine să rămână ceva special, doar pentru anumite ocazii și oferiți-le în schimb zilnic, fructe proaspete, organice, cât mai puțin tăiate, curățate, transformate, etc.

 Și încetați să vă mai bazați exclusiv pe "studii stiintifice", căci din păcate, interesele comerciale sunt mult mai puternice decât vocea cercetătorilor cu adevărat obiectivi și integri, iar banii contează, pentru firmele producătoare, mult mai mult ca sănătatea consumatorilor....

Bibliografie: Dr. Max Otto Bruker - Zucker, Zucker.... - Krank durch Fabrikzucker. Von süßen Gewohnheiten, dunklen Machenschaften und bösen Folgen für unsere Gesundheit -

Trestie de zahar si nuci de macadamia in coaja - cu ani multi in urma, lucratorii de pe plantatiile de trestie de zahar, care se mai alimentau inca natural, desi mestecau permanent bucati de trestie, aveau totusi dinti foarte frumosi si sanatosi. In general, orice produs  natural brut, deci integral, nu aduce prejudicii sanatatii (in acest caz, dintilor), doar in momentul in care produsul este prelucrat (transformat intr-un concentrat, extras, produs izolat, etc.) devine daunator. Si eu imi cumpar cand si cand de la Orkos trestie de zahar, copiilor le place mult, mestecand-o iese sucul dulce din ea, iar apoi, fibra necomestibila se scuipa (iar dintii se simt luciosi si curati).