Ca în fiecare primăvară, reiau postarea despre plantele din flora spontană - este foarte important să înțeleagă  cât mai multă lume, că aceste plante trebuie să constituie principala componentă a alimentației noastre, fără ele nu vom reuși să ne redobândim sănătatea deplină. În plantele sălbatice se află toată puterea naturii, ele sunt cu adevărat un DAR DUMNEZEIESC,  pe care este mare păcat să nu-l primim așa cum se cuvine.  
Cu
  ani în urmă, plantele din flora spontană erau foarte cunoscute şi apreciate de toate popoarele  
pămȃntului ca alimente şi medicamente foarte valoroase. În ziua de azi  
sunt numite „buruieni“, cei mai mulţi dintre oameni nu le mai cunosc  
absolut deloc (chiar şi  în România!!!), sunt urâte şi combătute prin toate mijloacele posibile,  
dorindu-li-se dispariţia.  
Într-adevăr,
 o pajişte naturală nu arată  aşa de ordonată şi de îngrijită ca un 
gazon englezesc! Dar pe de altă  parte, un astfel de gazon este pentru 
milioanele de vieţuitoare, al  căror mediu de viaţă îl reprezintă 
câmpiile şi pajiştile, doar un peisaj  selenar, în care acestea pur şi 
simplu nu mai pot supravieţui. 
Iar
 din  punctul de vedere al sănătăţii fiinţei umane, aspectele 
referitoare la  importanţa integrării plantelor din flora spontană în 
alimentaţia  zilnică cad din ce în ce mai tare în uitare! Pe site-ul asociaţiei  terapeuţilor alternativi din Germania se poate citi: “Prin
 cultivarea intensivă a  terenurilor agricole, prin utilizarea excesivă a
 îngrăşămintelor  chimice şi prin încrucişările nenumărate suferite de 
planetele de  cultură de-a lungul timpului, s-a ajuns la sensibilizarea 
lor foarte  puternică. Fără ajutorul omului, aceste plante nu mai sunt 
capabile să  supravieţuiască şi să se perpetueze! În consecinţă este 
foarte logic, că  nu ne putem aştepta la o sănătate de fier de la nişte 
plante aşa de  slăbite şi bolnave. Plantele din flora spontană însă, 
trebuie să se  descurce în natură singure, nu este nimeni care să le 
plivească, să le  ude, să le îngrijească sau să le asigure hrana 
necesară, corespunzătoare  speciei respective. Şi probabil că acesta 
este motivul pentru care  plantele din flora spontană au un conţinut 
mult mai mare de vitamine,  minerale şi alte substanţe vitale faţă de 
plantele de cultură.”
Pentru
  exemplificare, urmează un tabel care conţine valorile principaliilor 
nutrienţi  pentru câteva plante din flora spontană şi pentru anumite 
plante de  cultură (observați cu mare atenție  diferențele enorme!):
| 
100g plante 
conţin | 
Vit.A 
µg | 
ß-Ca- 
rotin 
µg | 
B1 
µg | 
B2 
µg | 
C 
mg | 
E 
mg | 
K 
mg | 
P 
mg | 
Mg 
mg | 
Ca 
mg | 
Fe 
mg | 
Pr. 
g | 
H. 
g | 
G. 
g | 
| 
Broccoli | 
143 | 
864 | 
90 | 
170 | 
115 | 
0,62 | 
373 | 
82 | 
24 | 
105 | 
1,30 | 
3,30 | 
2,51 | 
0,20 | 
| 
Urzica | 
400 | 
2400 | 
200 | 
150 | 
175 | 
0,80 | 
400 | 
120 | 
40 | 
200 | 
3,14 | 
5,50 | 
4,80 | 
0,70 | 
| 
Gulie | 
33 | 
200 | 
48 | 
46 | 
64 | 
0,40 | 
380 | 
50 | 
43 | 
68 | 
0,90 | 
2,00 | 
3,70 | 
0,10 | 
| 
Creson | 
692 | 
4150 | 
90 | 
170 | 
51 | 
1,00 | 
276 | 
64 | 
34 | 
180 | 
3,14 | 
1,60 | 
2,03 | 
0,30 | 
| 
Salata verde | 
240 | 
1437 | 
62 | 
80 | 
13 | 
0,60 | 
224 | 
33 | 
11 | 
37 | 
1,00 | 
1,25 | 
1,06 | 
0,22 | 
| 
Păpădie | 
1317 | 
7900 | 
190 | 
170 | 
30 | 
2,50 | 
440 | 
70 | 
36 | 
158 | 
3,10 | 
2,60 | 
9,13 | 
0,62 | 
| 
Cartof | 
1 | 
5 | 
110 | 
47 | 
17 | 
0,05 | 
411 | 
50 | 
20 | 
6 | 
0,40 | 
2,04 | 
14,81 | 
0,11 | 
| 
Loboda | 
600 | 
3600 | 
90 | 
160 | 
35 | 
1,50 | 
400 | 
35 | 
65 | 
100 | 
2,70 | 
2,20 | 
3,00 | 
0,30 | 
| 
Morcov | 
1574 | 
7794 | 
69 | 
53 | 
7 | 
0,46 | 
290 | 
35 | 
18 | 
41 | 
2,10 | 
0,98 | 
4,80 | 
0,20 | 
| 
Catină | 
250 | 
1500 | 
30 | 
210 | 
450 | 
0,50 | 
133 | 
9 | 
30 | 
42 | 
0,44 | 
1,40 | 
5,20 | 
7,10 | 
| 
Spanac | 
781 | 
4687 | 
110 | 
230 | 
52 | 
1,37 | 
633 | 
55 | 
58 | 
126 | 
4,10 | 
2,52 | 
0,55 | 
0,30 | 
| 
Măcris | 
833 | 
5000 | 
65 | 
160 | 
47 | 
1,90 | 
362 | 
71 | 
41 | 
54 | 
8,50 | 
2,30 | 
2,00 | 
0,40 | 
| 
Varza albă | 
12 | 
72 | 
40 | 
30 | 
46 | 
1,70 | 
208 | 
28 | 
23 | 
46 | 
0,50 | 
1,37 | 
4,16 | 
0,20 | 
Sursa:  Reteaua germana de informare si consiliere nutritionala
A,B1,B2,C,E=vitamine,  Ka=Potasiu,P=Fosfor, Mg=Magneziu,Ca=Calciu,Fe=Fier;Pr=proteine,  H.=glucide,G=lipide
Aceste date vorbesc de la sine, este clar că trecem în fiecare zi pe lângă nişte alimente deosebit de valoroase, fără a le da nici o atenţie!
Alimentele
  fabricate industrial sunt prelucrate prin tot felul de metode şi  
procedee fizice şi chimice, scăzându-li-se astfel drastic valoarea
  nutritivă, devenind de fapt prin toate aceste manipulari chiar foarte 
 dăunatoare sănătăţii!
Plantele
 din flora spontană au apărut cu mult înaintea  oamenilor şi a 
animalelor si ne-au demonstrat mereu ca sunt practic  imposibil de 
nimicit, reuşind să se perpetueze, fără probleme, pe o  perioadă atât de
 îndelungată de timp. 
Şi
 tocmai în zilele noastre, când oamenii sunt aşa de  nemulţumiţi, de 
bolnavi şi de sărăciţi, de ce să căutăm mereu în  depărtare tot felul de
 medicamente exotice miraculoase, în loc să ne  recâştigăm pe gratis 
sănătatea în natura înconjurătoare, cu ajutorul  acestor plante 
extraordinare, aflate la îndemâna oricui?
 Mai jos, câteva din fotografiile făcute de mine în vara 2011 la Viscri, pajiști  atât de bogate și de frumoase ca în România, nu am văzut nici măcar în Alpi.....  
| In fata mesei intinse, putini mai stiu insa acest lucru.... | 
 
 
Multumim Mimi pentru reamintirea adevaratelor valori! Subsriu pentru toate aceste constatari. Am copiat si printat tabelul ca sa-l am sub ochi in fiecare zi atat eu, familia mea cat si colegii de servici care asteapta pilula magica pentru orice afectiune.
RăspundețiȘtergereCici
Draga Cici, iti multumesc, mi-ai transmis un zambet mucalit.....
ȘtergereDraga Mimi, chiar vroiam sa iti scriu ca natura s-a trezit la viata in Romania. Deja stevia din gradina bunicii mi-a vizitat farfuria.Intr-o saptamana ma duc la ea si sper ca papadia si alte plantute sa fii iesit.
RăspundețiȘtergereCrezi ca ai putea face o lista mai exhaustiva si recapitulativa, cu toate plantele din flora spontana ce pot fii consumate?
Anda
Draga Anda, am scris: http://hrana-vie.blogspot.com/2012/03/plantele-comestibile-din-flora-spontana_29.html. Numai bine si multa sanatate, speranta este la voi, asa ca nu uita sa o intrebi pe bunica tot ce stie despre plante!
ȘtergereEu am incercat anul asta, pentru prima data, seva de carpen. Am citit cate ceva pe internet despre ea, dar pentru ca mi-a fost putin frica de ea am folosit foarte putina.
RăspundețiȘtergereIoan
Draga Mimi,
RăspundețiȘtergerestii cumva cum se numeste floarea galbena din poza ta? Imi place extraordinar de mult - nu pot sa explic.
Am fost cam absenta in ultimul timp, dar acum ma imbat cu informatiile ultimelor tale postari.
Te pup
E.
Draga mea,
ȘtergereBarba caprei se numeste planta si e tare gustoasa http://hrana-vie.blogspot.com/2010/07/cea-mai-dulce-planta-din-flora-spontana.html. Daca ne intalnim la vara in Ro (asa cum sper eu) poate pot sa ti-o arat, caci si plantele au in Ro cel mai bun gust din lume.....
Te imbratisez cu drag si ma bucur tare de "revenirea" ta!
mimi
Buna Mimi,
RăspundețiȘtergereFF interesant tabelul cu valorile plantelor din flora spontana!!
Ar fi ff bine daca l-ai putea "largi", in sensul adaugarii(asta daca ai datele respective)si leurdei, untisorului - de care acum piata romaneasca este plina !!
Multumesc frumos.
Carmen
Excelent articol ca mai toate!
RăspundețiȘtergereFelicitari pentru blog,
alex(Norvegia)
P.S. Traiesc deja de 4 ani aici si vad cel mai bine diferentele in diversitate a plantelor, animalelor, insectelor. Dar asta nu inseamna ca aici nu e frumos, ba chiar e emotionat peisajul. Fiecare loc de pe planeta are frumusetile ei!
Nu as vrea sa par critic dar din toti anii mei de calatorie de multe ori pe jos am vazut aceeasi natura in Bulgaria, Rep. Moldova, Ucraina si nu doar. Asa ca va rog nu mai limitati totul la delimitarea perfecta a granitelor Romaniei.
Doar in spiritul acesta incercati sa ganditi holistic global.