PLANTELE DIN FLORA SPONTANA

Angi (www.sanatateangi.blogspot.com) a facut o lista excelenta cu plantele comestibile, incluzand si foarte multe plante din flora spontana, ceea ce ma face sa reiau si eu o postare mai veche, ce contine niste date exacte, care demonstreaza foarte clar superioritatea acestor plante salbatice, fata de plantele cultivate.

Eu imi fac smoothie-urile numai cu plante din flora spontana, proaspat culese din gradina sau de la padure, ce poate fi mai sanatos, mai ecologic si mai ieftin?

Plantele din flora spontana

Cu ani în urmă erau foarte cunoscute şi apreciate de toate popoarele pămȃntului ca alimente şi medicamente foarte valoroase. În ziua de azi sunt numite „buruieni“, cei mai mulţi dintre oameni nu le mai cunosc absolut deloc, sunt urâte şi combătute prin toate mijloacele posibile, dorindu-li-se dispariţia.

Într-adevar, o pajişte naturală nu arată aşa de ordonată şi de îngrijită ca un gazon englezesc! Dar pe de altă parte, un astfel de gazon este pentru milioanele de vieţuitoare, al căror mediu de viaţă îl reprezintă câmpiile şi pajiştile, doar un peisaj selenar în care acestea pur şi simplu nu mai pot supravieţui.

Iar din punctul de vedere al sănătăţii fiinţei umane, aspectele referitoare la importanţa integrării plantelor din flora spontana in alimentaţia zilnica cad din ce in ce mai tare în uitare! Pe site-ul asociaţiei terapeuţilor alternativi din Germania se poate citi: “Prin cultivarea intensivă a terenurilor agricole, prin utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice şi prin încrucişările nenumărate suferite de planetele de cultură de-a lungul timpului, s-a ajuns la sensibilizarea lor foarte puternică. Fără ajutorul omului, aceste plante nu mai sunt capabile să supravieţuiască şi să se perpetueze! În consecinţă este foarte logic, că nu ne putem aştepta la o sănătate de fier de la nişte plante aşa de slăbite şi bolnave. Plantele din flora spontană însă, trebuie să se descurce în natură singure, nu este nimeni care să le plivească, să le ude, să le îngrijească sau să le asigure hrana necesară, corespunzătoare speciei respective. Şi probabil că acesta este motivul pentru care plantele din flora spontană au un conţinut mult mai mare de vitamine, minerale şi alte substanţe vitale faţă de plantele de cultură.”

Pentru exemplificare, urmează un tabel care conţine valori ale principalelor substanţe vitale pentru câteva plante din flora spontană şi plante de cultură:

100g plante conţin	Vit.A µg	ß-Ca- rotin µg	B1 µg	B2 µg	C mg	E mg	K mg	P mg	Mg mg	Ca mg	Fe mg	Pr. g	H. g	G. g
Broccoli	143	864	90	170	115	0,62	373	82	24	105	1,30	3,30	2,51	0,20
Urzica	400	2400	200	150	175	0,80	400	120	40	200	3,14	5,50	4,80	0,70
Gulie	33	200	48	46	64	0,40	380	50	43	68	0,90	2,00	3,70	0,10
Creson	692	4150	90	170	51	1,00	276	64	34	180	3,14	1,60	2,03	0,30
Salata verde	240	1437	62	80	13	0,60	224	33	11	37	1,00	1,25	1,06	0,22
Păpădie	1317	7900	190	170	30	2,50	440	70	36	158	3,10	2,60	9,13	0,62
Cartof	1	5	110	47	17	0,05	411	50	20	6	0,40	2,04	14,81	0,11
Loboda	600	3600	90	160	35	1,50	400	35	65	100	2,70	2,20	3,00	0,30
Morcov	1574	7794	69	53	7	0,46	290	35	18	41	2,10	0,98	4,80	0,20
Catină	250	1500	30	210	450	0,50	133	9	30	42	0,44	1,40	5,20	7,10
Spanac	781	4687	110	230	52	1,37	633	55	58	126	4,10	2,52	0,55	0,30
Măcris	833	5000	65	160	47	1,90	362	71	41	54	8,50	2,30	2,00	0,40
Varza albă	12	72	40	30	46	1,70	208	28	23	46	0,50	1,37	4,16	0,20