Frica sau iubirea? Intrebarea capitala universala atemporala.......
Daca aleg iubirea, sunt fericita, sunt linistita, sunt buna, sufletul mi-e plin de pace. Nu pot face rau, caci sunt plina de intelegere si de compasiune. Sunt una cu cerul, pamantul, stelele si soarele, cu toate fiintele cuvantoare si necuvantatoare. Exista numai un TOT. Daca ranesc pe cineva, ma ranesc pe mine. Daca mint pe cineva, ma mint pe mine. Orice rau fac, ma afecteaza in primul rand pe mine insami!
Cine se decide sa aleaga frica, este singur impotriva restului universului. Toti care nu sunt cu el sau ca el, sunt impotriva lui. Cel care face aceasta alegere, nu poate decat sa creada ca este inconjurat de dusmani si se simte in permanenta amenintat si in pericol. Nu poate fi nici fericit, nici linistit, nici bun, iar sufletul lui se gaseste in plin razboi de autodistrugere. Cel care a ales frica, este un om profund nefericit, o victima demna de compatimit, un puscarias in inchisoare propriilor ganduri, convingeri si credinte....
Insa decizia NE APARTINE. Fiecaruia dintre noi in parte. Iar eu ma decid si astazi sa aleg iar iubirea. Singurul lucru pe care il pot face, este sa las in sufletul meu numai pacea si iubirea. Le permit oamenilor frumosi din viata mea sa ma ajute, cant cu Monika, Antje si Lex si va scriu voua. Va multumesc pentru grija voastra, pentru toate mesajele si pentru gandurile voastre bune - suntem, multumim lui Dumnezeu, bine, viata merge inainte, caci nimic nu o poate opri.....
Ma gandesc astazi mult si la bunul si inteleptul meu prieten Wilhelm Fiebiger si inteleg si mai bine cata dreptate are: "Dumnezeu este in mine si eu sunt in Dumnezeu". Mi-as dori sa pot vorbi cu el despre iertare, cheia portii raiului.......Dar el este departe, asa ca repet rugaciunea Sfantului Francisc din Assisi si imi imaginez cum ar arata lumea, daca toti oamenii ar gandi asa:
"Doamne, fa din mine unealta Pacii Tale
Acolo unde este ura sa aduc iubire,
Acolo unde este ofensa sa aduc iertare,
Acolo unde este dezbinare sa aduc unire,
Acolo unde este greseala sa aduc adevar,
Acolo unde este neincredere sa aduc credint,
Acolo unde este disperare sa duc speranta,
Acolo unde este intuneric sa aduc lumina Ta,
Acolo unde este tristete sa aduc bucurie.
O, Stapane, nu te-am cautat atat
Spre a fi consolat... cat pentru a consola,
Spre a fi inteles...cat pentru a intelege,
Spre a fi iubit... cat pentru a iubi.
Deoarece:
Dand...primesti,
Pierzand...gasesti,
Iertand...esti iertat,
Murind...reinvii la viata eterna!"
Si cant... Si cant... Si cant (va recomand cu cea mai mare caldura, CD-ul realizat de Monika Bürk-Finkbeiner, caci are o mare putere de vindecare):
"Pace in mine,
Pace in tine,
Pace fie-n noi,
Pace peste tot."
Bunica mea din Basarabia avea o vorba mare: "Draga bunicii, sa spui mereu, oriunde pleci si orice faci, asa: Cu Dumnezeu inainte! Si atunci ce rau ti se mai poate intampla?!?" Asa a trait si asa a murit linistita si in pace, in al 92-lea an de viata, in patul ei. O mare mostenire mi-a lasat cu vorbele ei intelepte, caci stiu astfel, ca sunt oricand si oriunde in siguranta, in mainile Lui, orice s-ar intampla...... Caci unde as putea oare la urma urmei sa fug sau sa ma ascund?!?
Mimi, draga sora din vesnicii, iti multumesc ca implinesti cu noi Rugaciuna Sf. Francisc. Dumnezeu, prin Ingerii Lui, din care doi sunt la tine acsa si unul in inima ta, sa te foloseasca spre buruinta ta si a noastra. Cu iubire, cristela
RăspundețiȘtergereTe iubesc si-ti multumesc!
ȘtergereCu drag si din tot sufletul,
Mimi
Draga Mimi. Spune-mi, te rog, daca mai organizezi taberele ee nutritie anul acesta. Daca da, care e perioada. Multumesc si astept cu nerabdare raspunsul tau. Cu drag, Laura
ȘtergereSi mama mea tot asa spunea: "Cu Dumnezeu inainte!"
RăspundețiȘtergere