De foarte multe ori mi-am facut reprosuri, pentru ca in vara anului 2009 nu am facut totusi
efortul mare de a ajunge la Piatra Neamt la doamna Elena Nita Ibrian,
care ma astepta atunci cu bratele deschise, dupa ce planuisem noi doua
vizita, pana in cel mai mic detaliu. Nu a fost insa sa fie asa...
Acum, dupa ce au trecut de atunci peste doi ani, ma gandesc, ca
intr-un fel, poate ca a fost mai bine asa. Faptul ca eu nu am reusit
sa o cunosc personal pe doamna Ibrian, nu este neaparat o pierdere
pentru mine, as putea spune chiar, ca din contra, ar putea fi totul
vazut ca un mare castig. Pentru mine este ca si cum doamna Ibrian nu
ar fi plecat deja dintre noi, de multe ori am senzatia, ca as avea
nevoie doar sa pun iar mana pe telefon si sa o sun, ca sa-i aud iar
glasul bland si graiul dulce moldovenesc. Este ca si cum as avea nevoie
numai sa apas cele cateva butoane ale telefonului si asi primi direct
raspunsurile intrebarilor mele..... As avea nevoie numai sa-mi fac
seara putin timp, ca sa aud iar cele mai frumoase povesti despre hrana
vie..... Doamna Elena Nita Ibrian va ramane asa pentru totdeauna,
fiinta buna si ireala care a fost mereu pentru mine, vocea blajina de
departe: de la telefon, din carti, din ziare, din cer.....
Pe 12 noiembrie doamna Ibrian, Dumnezeu sa o odihnesca in pace, ar fi implinit 90 de ani. Impreuna cu Luciana, Mia si Irena, am luat hotararea de a nu lasa sa treaca aceasta zi memorabila pur si simplu in tacere. Noi patru ne vom lupta si mai departe sa tinem vie amintirea bunei doamne si nu vom inceta sa incercam sa-i ducem munca mai departe, cat de bine putem noi, cu slabele noastre puteri.
Dupa parerea mea, s-ar putea spune, ca domna Ibrian a reusit prin cartile scrise si prin viata sa exemplara sa demonstreze, ca se poate realiza cu adevarat visul vechi al omenirii, vis pe care multi contemporani isi inchipuie ca-l pot atinge cu ajutorul bisturiului, medicamentelor, cosmeticelor si a altor mijloace vremelnice: "Tinerete fara batranete si chiar.... viata fara de moarte"! Caci, pentru multi dintre noi, este ca si cum doamna Elena Nita Ibrian nu ar fi murit, este ca si cum domnia sa s-ar afla in continuare printre noi si ne-ar da mai departe ajutorul sau, noua tuturor oamenilor aflati la nevoie, exact la fel ca si atunci cand mai era in viata, invataturile sale reusind astfel cu usurinta sa treaca granitele spatiului si timpului!
Pe 12 noiembrie doamna Ibrian, Dumnezeu sa o odihnesca in pace, ar fi implinit 90 de ani. Impreuna cu Luciana, Mia si Irena, am luat hotararea de a nu lasa sa treaca aceasta zi memorabila pur si simplu in tacere. Noi patru ne vom lupta si mai departe sa tinem vie amintirea bunei doamne si nu vom inceta sa incercam sa-i ducem munca mai departe, cat de bine putem noi, cu slabele noastre puteri.
Dupa parerea mea, s-ar putea spune, ca domna Ibrian a reusit prin cartile scrise si prin viata sa exemplara sa demonstreze, ca se poate realiza cu adevarat visul vechi al omenirii, vis pe care multi contemporani isi inchipuie ca-l pot atinge cu ajutorul bisturiului, medicamentelor, cosmeticelor si a altor mijloace vremelnice: "Tinerete fara batranete si chiar.... viata fara de moarte"! Caci, pentru multi dintre noi, este ca si cum doamna Elena Nita Ibrian nu ar fi murit, este ca si cum domnia sa s-ar afla in continuare printre noi si ne-ar da mai departe ajutorul sau, noua tuturor oamenilor aflati la nevoie, exact la fel ca si atunci cand mai era in viata, invataturile sale reusind astfel cu usurinta sa treaca granitele spatiului si timpului!
Foarte frumoase cuvinte mi-ai dat ocazia sa citesc draga Mimi asa de dimineata.
RăspundețiȘtergereAsa este. oamenii devin nemuritori prin faptul ca traiesc in inima noastra.
nu stiu de ce linkul care l-ai pus nu duce la blogul celallt.
Draga Sakura,
RăspundețiȘtergereCe ma bucur ca ne esti si tu sufleteste alaturi, iti multumesc!
Te imbratisez cu drag,
Mimi
PS Am bagat link-ul din nou, la mine functioneaza.
Da acum functioneaza.
RăspundețiȘtergeremi te imaginez tot calatorind pe un drum luuuung cu mana afara pe geam, simtind vantul...
Precum spunea si Sakura,a fost minunat sa imi incep ziua citind randurile tale. Multumesc Mimi - azi va fi o zi buna.
RăspundețiȘtergereChiar azi eram cu una din cartile domniei sale in mana, la magazinul romanesc sa cumpar ceaiuri recomandate pentru ce ma interesa. Mi-am umplut sacosa cu ceaiuri. Cand am ajuns acasa, deschid blogul tau si ce vad? Gand la gand. Cartea pe care o aveam azi cu mine am cumparat-o cu 15 ani in urma. Inca o mai folosesc. Nu-i minunat? Multumescu pentru articol.
RăspundețiȘtergereVa multumesc si eu din inima pt. vorbele si gandurile bune, asa sa ne ajute Dumnezeu la toti!
RăspundețiȘtergereDeja am facut o reteta de imunizare,din uleiuri, polensi miere, pentru sezonul rece, de la una din doamne.Noaptea am citit,la amiaza le-am cumparat, seara deja ne serveam din el.
RăspundețiȘtergereRaluca
................
RăspundețiȘtergere