In cele din urma, mi-a trimis (vinerea trecuta de-abia) Torsten reteta de chiftelute, am incercat-o imediat, am facut cateva poze, din pacate nu foarte reusite, le-am mancat cu o placere deosebita (si eu am luat aceeasi hotarare ca si doamna Elena Nita Ibrian, sa public numai retetele probate de mine), deci nu-mi mai ramane acum, decat sa va dau si voua reteta mai departe.
Si pentru mine, care trebuie sa gatesc in fiecare zi (da, cititi bine, eu care nu mananc niciodata mancare gatita, gatesc totusi in fiecare zi, pentru sotul meu si pentru copii, ei nefiind dispusi, cel putin deocamdata, sa manace raw food) si nu am timpul necesar sa mai imi fac si mie cine stie ce minuni care iau o gramada de timp, sunt astfel de retete care se fac aproape singure, tare bine venite. Ca sa ma intelegeti poate mai bine, va mai povestesc putin cate ceva. Eu gatesc pentru familia mea, asa cum gateau mamele si bunicile noastre in Romania, adica cumpar numai produse de la piata sau direct de la taran si le prelucrez eu cu manutele mele acasa, nici macar o paine nu cumpar. La mine in subsol arata ca in depozitul unui magazin, e plin de saci cu cereale, cutii cu seminte, saci de cartofi, franghii de ceapa si de usturoi s.a.m.d. Pentru ca faina care se gaseste la magazin nu este recomandabila (este permis sa se numeasca faina integrala daca contine cel putin 80% faina integrala, restul insa poate fi si faina alba, asta stie insa numai producatorul, ca sa nu mai vorbesc de faptul, ca se adauga tot felul de E-uri ca sa nu rancezeasca, ca sa nu se faca molii, ca sa nu se faca cocoloase, etc.), eu am o mica moara electrica, grauntele le cumpar direct de la un taran bio pe care il cunosc personal si fac o data sau de ori pe saptamana paine integrala adevarata, din faina proaspat macinata, si chiar daca eu nu o mai manac de peste 3 ani, o fac totusi in continuare pentru familia mea, alimentatia integrala naturala a ramas solutia de compromis pentru noi toti. Acest lucru mai inseamna, ca nu am nici zahar in casa si nici nu folosesc niciodata la nimic, l-am inlocuit in totalitate cu miere sau cu fructe uscate (curmale, smochine, caise, stafide,etc.), nu folosesc niciodata faina alba, carnea este numai bio si este foarte rara (1-2 ori pe saptamana), de anul trecut am instituit si pentru ceilalti membri ai familiei tinerea posturilor ortodoxe de peste an, deoarece nu mai vreau in perioadele respective, nici macar sa prelucrez sau sa cumpar produse din carne. Pentru copii nu folosesc nici lapte (numai unt si smantana), iar oule sunt o mare raritate. Acum cred ca e clar ca buna ziua, de ce sunt eu, o asa de mare iubitoare de mancaruri raw, cat mai simple si mai rapide, si de aceea este aceasta reteta de chiftelute, iar ca facuta pentru mie: usor de facut, ieftina, fara multe ingrediente, satioasa, foarte comod de luat pe drum, iar despre gust....mmmmmhhhh, daca va plac ciupercile, le veti iubi si voi!
Originalul lui Torsten a aratat asa:
Reteta lui Torsten de chiftelute raw
Ingrediente :
-1 masura (o ceasca, o cana, 100 g, depinde de cat vreti sa faceti) de nuci inmuiate peste noapte in apa;
-2 masuri de cereale incoltite;
-1/2 masura de ciuperci:
-mustar, sos de soia, ceapa, usturoi, cimbru, sare, piper,.......va las iar prada gusturilor si imaginatiei voastre.
Torseten da nucile si cerealele prin masina de tocat, taie restul fin si amesteca toate ingredientele, dupa care formeaza chiftelute mai mari sau mai mici, care se pun 12 ore in aparatul de deshidratat. Eu, din lipsa de timp, am mixat totul si din lipsa uscator (romanii raman imparatii improvizatiilor, mentalitatea romaneasca "lasa ba, ca merge si-asa!", nu s-a pierdut nici la mine), am pus chiftelutele la uscat pe gratarul de la cuptor, pe care l-am fixat apoi cu greu, cu o constructie speciala de scaune si carti (ca sa nu mai zic ca am facut o facultate tehnica chiar de pomana!), pe calorifer si l-am lasat peste noapte. Din pacate, pasta rezultata fusese asa de gustoasa, incat in final, mi-a mai ramas compozitie numai pentru 5 chiftelute, care a doua zi au fost numai bune, uscate la exterior si pufoase inauntru.
Cele cinci chiftelutele au arata asa:
Eu le-am facut mai plate, avand in vedere modul de uscare, si le-am mancat, asa cum mancam odinioara si chiftelutele din carne, cu hrean cu sfecla, facut dupa reteta mamei mele (alta piesa de rezistenta de a ei):
Va doresc pofta buna si desi sunt tare curioasa de parerea voastra, voi putea raspunde de abia saptamana viitoare, maine plecam in vizita la soacra mea, iar luni am interviu la redactorul sef la revistei "Natürlich leben" pentru articolul despre doamna Elena Nita Ibrian!
Si va multumesc inca o data, din tot sufletul, pentru sustinerea voastra, sa stiti ca fara VOI, asi fi renuntat de mult timp la blog!!! Va imbratisez cu drag!
Si va multumesc inca o data, din tot sufletul, pentru sustinerea voastra, sa stiti ca fara VOI, asi fi renuntat de mult timp la blog!!! Va imbratisez cu drag!
A voastra Mimi